N-am loc in lumea asta
 

Am auzit intr-o cearta. Ce parere aveti? Cat loc e firesc sa cerem lumii pentru intimitate, pentru singuratatea necesara uneori?
Cum o cerem? Cum este des interpretata?
Ce se intampla daca n-o primesti?
Daca iti negi acest neajuns, al lipsei intimitatii/singuratatii necesare, o vreme indelungata, ajungi sa nu mai suporti lumea si sa nu mai fi suportat de lume?

Si mai ales... asta am uitat... dorinta asta provine/este incurajata de egoism?

cu riscul de a parea egoista, uneori e musai sa-ti iei o pauza ptr linistire chiar daca lucurul asta deranjeaza.
Eu uneori , cand se aduna prea multe imi iau un copil si plec 2-3 zile la manastire, cu acordul sotului.
si el la fel, doar ca el pleaca singur. Am facut asta la indemnul duhovnicului care zice ca un arc intins prea mult....se rupe.

Nu cred că e vorba de egoism. De intimitate e nevoie şi (sau mai ales) pentru rugăciune. Domnul însuşi se retrăgea pentru rugăciune, pentru a fi doar cu Tatăl; iar apoi se întorcea la oamenii care aveau nevoie de El.

"n-am loc in lumea asta" = "nu sunt inteles"

n-am loc in lumea asta = sunt respins

"n-am loc in lumea asta" = sunt crestin

"Daca ati fi din lume, lumea ar iubi ce e al sau."

prima data cand am citit titlul ... nu am loc in lumea asta ... m-am gandit ca poate o fi vorba de o persoana care considera ca nu lumea asta nu e facuta pentru ea, in sensul ca la cate nenorociri se intampla iti vine sa fugi sa te ascunzi in munti si sa nu mai stii de nimeni si nimik.. dar iaca nu prea se poate ... trebuie doar sa mergem in continuare cu increderea in Dumnezeu ...

fiecare om cred ca are nevoie cateodata de singuratate, adica de momente in care sa fie doar cu el, sa se linisteaasca, sa se regaseasca pe el insusi ... si mie cateodata imi vine sa plec de acasa la vreo manastire ceva sa fiu linitita, dar singura singura, fara nimeni ... dar nu pot, de abia pot sa imi las vreo 2 ore baiatul in grija buncii, cand fata e la gradinita, sau pe amandoi in grija soacrei, d-apoi o zi, sau mai mult ... sunt foarte dependenta de copiii mei .. de aceea prefer sa ma linistesc si profit la maxim de singuratate cand copiii dorm si sotul e plecat in delegatie ...

cat despre intimitate ... la un servici de ex, sau la scoala, in general in societate, e mai greu de obtinut, dar nu imposibil, dar nu cred ca in societate putem cere prea multa intimitate, depinde foarte mult de conditiile in care socializam ... acum, daca o persoana este prea interiorizata, sau prea singuratica, nu este vazuta prea bine ... cu toate ca exista persoane mai retrase care sunt destul de bine vazute in societate, asa e firea lor, tace si face, decat unu care e bagaret, vorbeste mult si face putin si prost ... de obicei este bine sa socializam cat de cat cu persoanele din jurul nostru, sa ne facem utili cat putem in societate, si apoi om gasi noi, acasa, in familie, un moment de respiro, de intimitate ...

si nu, nu cred ca este vorba de egoism, pur si simplu asa e firea omului, unele persoane sunt mai retrase ... o persoana egoista e o persoana care nu ajuta pe nimeni, chiar daca vede ca cineva are nevoie de ajutor, sau nu ajuta in cazul in care poate si nu vrea ... sau o persoana care tine totul pentru ea, care nu imparte ... chestii de astea, nu o persoana care este mai retrasa ... o fi mai timida, o fi o fire mai singuratica ... asa e felul ei ...