Familia crestina
 

Dupa invatatura Sfintei noastre Biserici, familia este un asezamant dumnezeiesc si temelia vietii de obste. Ea se intemeiaza prin casatorie, adica prin legatura dintre barbat si femeie, binecuvantata de Dumnezeu in fata sfantului altar. Aceasta legatura rasare din imboldul firesc sadit de Dumnezeu in om. “De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va alipi de femeia sa si vor fi amandoi un trup” (Efes. 5, 31).

Cea dintai familie s-a intemeiat in rai, avand ca preot si martor pe insusi Dumnezeu. “Si a facut Dumnezeu pe om, dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut; a facut barbat si femeie. Si Dumnezeu i-a binecuvantat, zicand: cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul” (Fac. 1, 27-28).
Care sunt insusirile unei familii crestine?

Lucrul cel mai de pret in viata este familia. Cum va inceta ea sa existe, cum va pieri si lumea.
Din pacate, noi pierdem una din traditiile cele mai importante, si anume cea de a trai o viata de familie. Astazi intalnim tot mai des doar o aparenta a familiei, unde fiecare isi are propria viata - tatal are viata sa, mama pe a ei, iar copiii pe a lor -, in vreme ce familia ar trebui sa fie un singur organism viu: tatal este capul, iar copiii si sotia formeaza membrele aceluiasi trup. Daca apare vreo neintelegere, toti intampina greutati... Fiecare este raspunzator pentru ceilalti. Cine este de vina? Toti. Trebuie sa invatam a le face pe plac altora, sa ne stim fiecare locul si sa incercam sa nu jignim pe nimeni, cu alte cuvinte sa fim impreuna. Familia cere dragoste jertfelnica, fiecare trebuind sa se smereasca in fata celuilalt.

Dupa mine, imboldul initial dat familiei (cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul) si-a cam pierdut sensul, pentru ca l-am implinit.
Ce e de facut in continuare?

Simplu, familia traditionala cade in derizoriu, iar cei in drept, deschisi la nou, incearca legiferarea familiilor de homosexuali si lesbiene, in numele drepturilor omului.

Dragii mei ,aveti pareri foarte sumbre despre familia crestina.Oare sa nu mai existe familii crestine?

Cu siguranta exista familii crestine si de asemenea oameni care se mantuiesc prin viata de familie. Nu parerile noastre sunt sumbre ci insasi realitatea. Asistam neputinciosi cum oameni fara moralitate dau legi si, in numelele libertatii omului, chipul familiei traditionale este deformat.

Dumnezeu este cel care a intemeiat prima familie in Rai dar si cel care a intemeiat si a binecuvantat familiile noastre. Numai ducand o viata in si cu Dumnezeu, putem purta lupta contra celor doi mari dusmani ai familiei: diavolul si propriile patimi.

Ai foarte mare dreptate marius.
Familia este rasadnita de virtuti si izvor de intarire morala. in sanul ei isi primeste copilul primele indrumari de viata, care ii raman intiparite in suflet pentru totdeauna. Caci, daca temelia bunei cresteri a copilului este dragostea si intelegerea firii sale, lucrul acesta se face mai intai si cel mai bine in familie. Numai parintii au dragoste fata de copiii lor in masura cea mai mare si numai ei au prilej potrivit si indelungat sa inteleaga deplin firea fiecarui copil al lor.

Pentru a-si putea indeplini cum se cuvine lucrarea ei, de a creste oameni cinstiti in orice privinta, familia crestina trebuie sa se calauzeasca dupa indrumarile morale sanatoase care se gasesc in invatatura sfintei noastre Biserici Ortodoxe, pastratoarea adevarurilor vesnice.
Eu cred ca insusirile unei familii crestine sunt dragostea si buna invoire dintre soti,curatia,sfintenia si trainicia,adica ce "Dumnezeu a legat omul sa nu desfaca"
Daca gresesc corectati-ma!

Ma bucur tare mult sa vad ca se pune problema familiei crestine..

Am o relatie de 3 ani si jumatate si in general ne luptam sa ne infranam de la relatii trupesti, eu fiind cea care a luat decizia abstinentei..Acum, dupa 2 ani de la aceasta decizie, prietenul meu imi spune ca este absurda ideea mea si ca canoanele bisericii sunt invechite, respectiv imi cere sa ii arat un cuplu care vrea sa se casatoreasca curati

De asemenea, ne certam frecvent pentru ca eu imi doresc o casnicie crestina, cu abstinenta in zilele "interzise", fara utilizarea mijloacelor contraceptive, cat de cat fara un contact direct cu mizeria umana (in ultimii 7 ani nu am avut TV si nu simt nevoia. Daca stau la TV chiar si pt o emisiune buna, inevitabil ma mai uit si la altceva, astfel ca mai bine retez "raul" fara parere de rau, decat sa cad in altele). Imi doresc sa facem milostenie, si avem de unde, sa ne rugam impreuna, sa ne acceptam si sa sporim duhovniceste ambii, etc

Mi-am pus de multe ori intrebarea : cum ar trebui sa arate o familie crestina si unde o voi gasi in societate, ca sa o pot avea exemplu..
Poate impreuna vom reusi sa invatam si sa deslusim oglinda unei familii crestine in societatea de azi..

Am citit din Sfantul Ioan Gura de Aur despre cresterea copiilor si despre familia crestina, dar sunt multe aspecte care nu isi mai au locul in societatea noastra. De asemenea, recent am citit Calauza ortodoxa in societate scrisa de Ioanichie Balan si la fel, sunt cateva aspecte pe care eu nu le mai vad in societatea noastra, in mare parte pentru ca acum nu mai avem "robi" , dar si pentru ca in zilele noastre femeia nu mai este casnica, ci are un serviciu, la fel ca si sotul, deci nu mai are cum sa se ingrijeasca de copii ca si cum ar fi casnica, nu are cum sa fie "cea care imblanzeste" pentru ca nu este mai putin stresata ca sotul ei care "aduce bani in casa"

Vorbim de familie...La mine este urmatoarea situatie: parintii mei si-au unit destinele de tineri, dar au facut doar cununia civila. Cea religioasa nu a mai avut loc. Are acest aspect vreo consecinta asupra familiei noastre? Are vreo influenta asupra mea? Eu tin sa spun ca in ultima vreme am tendinta de a ma separa de parintii mei.

Mantuirea pe calea vietii de familie
 

Mantuirea celui ce duce viata de familie sta in virtutile de familist.Problema nu este sa facem totul la modul nemaipomenit,ci sa facem tot ce tine de noi.Daca vom reusi asta,n-avem de ce sa ne chinuim cu gandurile.Sigur,nu trebuie nici sa ne lasam pe tanjeala,dar nu trebuie nici sa ne chinuim,ci sa ne incredintam cu totul in voia Domnului.La desavarsire se poate ajunge si pe calea vietii de familie,totul este sa stingem si sa dezradacinam patimile,spre asta sa ne intoarcem toata luarea-aminte.Domnul a inceput in noi lucrarea innoirii duhovnicesti.Credeti si nadajduiti ca Cel care a pus inceput va si desavarsi(vezi Filipeni1,6),daca veti pazi ravna vie si nu va veti lasa de ostenelile potrivite,ravna este lucrare a harului si marturie a faptului ca acest har adasta in noi nedespartit,atata vreme cat este ravna,este si harul Sfantului Duh,El este foc,focul este hranit cu lemne,lemnul duhovnicesc este rugaciunea...Indata ce harul se atinge de inima,ia nastere intoarcerea mintii si a inimii catre Dumnezeu,care-i samanta rugaciunii.Dupa aceea vine petrecerea gandului in cele Dumnezeiesti.Harul lui Dumnezeu intoarce luarea-aminte a mintii si a inimii catre Dumnezeu si o tine acolo,de vreme ce mintea nu sta fara sa lucrare,cand e intoarsa catre Dumnezeu,la Dumnezeu se si gandeste.Ca atare,aducerea-aminte de Dumnezeu este adevarata insotitoare a starii harice...Aducerea-aminte de Dumnezeu nu ramane in nelucrare,ci duce negrasit in starea de vedere duhovniceasca a desavarsirilor Dumnezeiesti si a lucrurilor Dumnezeiesti: a bunatatii,a dreptatii,a purtarii de grija,a rascumpararii,a judecatii si rasplatirii;toate acestea alcatuiesc impreuna lumea Dumnezeiasca,altfel spus taramul duhovnicesc.Cel ravnitor petrece in acest taram si nu iese din el:aceasta este insusirea aparte a ravnei.Vreti sa va pastrati ravna?Sa aveti intotdeauna la indemana lemne duhovnicesti si indata ce veti baga de seama ca focul ravnei slabeste,luati un butuc din lemnele duhovnicesti si puneti-l pe focul duhovnicesc,si totul va merge bine.Din suma tuturor acestor miscari duhovnicesti iese frica lui Dumnezeu-starea evlavioasa inaintea lui Dumnezeu in inima...neincetat dati viata acestei stari,si vii veti fi...de veti face asa,veti fi intodeauna numai in starea omului inviat.Sa multumim Domnului!