Deci astazi sau implinit 104 ani de la nasterea parintelui.
La îndemnul bunicii, în 1919, susține examen de admitere la Seminarul Teologic "Sf. Andrei" din Galați și reușește al treilea din 500 de candidați, în prima serie de elevi după primul război mondial. Deși era premiant în fiecare clasă, n-a fost scutit de plata taxelor școlare și, spre a nu fi scos din seminar, muncește noaptea la fabrica de cherestea, iar ziua pe la negustori în prăvălie și meditează băieți de oameni cu stare. În aceste condiții, a reușit să termine cursul superior în doi ani, promovând câte două clase într-un an, ultima clasă, a VIII-a, absolvind-o la Seminarul din Roman.
În toamna anului 1925 s-a înscris la Facultatea de Teologie și la Conservatorul de Muzică din București. Până să-și găsească un mijloc de existență, a dormit doi ani pe jos într-o mansardă din Piața Amzei, iar după ce gazda nu l-a mai primit, a dormit prin Gara de Nord, în sala așteptare, apoi, în căminul studențesc V. Bolnavu, clandestin, după orele 11, 00 noaptea, când se culca administratorul, în locul băieților plecați la petreceri sau împărțind patul cu vreun coleg milostiv. Mânca la cantina Gutenberg, după orele 14, 30, din ce rămânea de la cei care luau masa cu cartela. Mai târziu, în 1927, a intrat în Ateneul STB (Societatea de Tramvaie București) ca maestru de muzică și s-a încadrat benevol în lucrarea misionară de la biserica Zlătari, ca administrator și colaborator al celor două reviste parohiale "Ortodoxia" și "Fântâna Darurilor", înjghebând un cor de credincioși care vreme de peste 30 ani au cântat la această biserică.
|