Liberul arbitru si libertatea sunt doua lucruri distincte.
Libertatea o obtinem prin indepartarea de pacate; ne indepartam de sub robia pacatelor si devenim liberi.
Iar liberul arbitru ne este dat de Dumnezeu pentru a hotara singuri cand avem de ales. Este discutabil cat de singuri hotaram, stiind ca avem pe de o parte Ingerul Pazitor, care ne sfatuieste de bine, si diavolul pe cealalta parte, care ne ispiteste incontinuu. Practic noi ascultam ori de unul ori de celalalt.
Deci in cazul sinuciderii, noi ascultam de diavol, care ne impinge la deznadejde; iar deznadejdea duce la sinucidere. In asemenea situatie intervine si Ingerul Pazitor aratandu-ne cat ar suferi familia noastra de pe urma acestui gest. Lipsa dragostei din partea familiei, sau deznadejdea prea mare duc la decizia finala de a actiona in detrimentrul propriu.
Interesant este ca cel, care e salvat de la sinucidere, este fericit ca nu i-a reusit actiunea si nu-si da seama cum a putut gandi asa ceva.
Hotararea de a-si lua omul viata, nu poate fi decat un moment de nebunie, care trebuie depasit, si in nici un caz incurajat.