[cristiboss56]

Am gasit prin lecturile parcuse , cateva cuvinte ale Parintelui Staniloae referitoare la Rugaciune ce mi s-au parut de mult folos sufletelor noastre : " . . . Numai Dumnezeu , cu nesfarsirea Lui , poate tine sufletul absorbit adica in liniste , fara trecerea necesara de la un lucru marginit la altul . . . Rugaciunea il elibereaza pe om , il degaja de natura exterioara si de sine insusi . In acest fel, ea tine sufletul deschis catre Dumnezeu ca Persoana . Cel ce nu se roaga ramane rob , inchis in mecanismul complex al naturii exterioare si al inclinatiilor patimilor sale , care il domina pe om mai mult decat o face natura . Rugaciunea asigura libertatea . . . In acelasi spirit , Sfantul Grigorie Sinaitul arata in una din scrierile sale ca :" Rugaciunea este lucrarea credintei , aratarea celor nadajduite , iubirea realizata , miscarea ingereasca , puterea celor fara trupuri , descoperirea inimii , nadejdea mantuirii , semnul sfintirii , devenirea sfinteniei , cunoasterea lui Dumnezeu , unirea Duhului Sfant , bucuria lui Iisus , veselia sufletului , mila lui Dumnezeu , semnul impacarii , pecetea lui Hristos , steaua de dimineata a inimilor , descoperirea lui Dumnezeu , izvorul tacerii , pecetea lacasului ingeresc ". . . Rugaciunea o putem defini si ca unitate de masura a dragostei !