[maria-luisa]

Argumente din biblie, pro-sexualitate, ca act firesc al relatiei dintre barbat si femeie- creatia lui Dumnezeu si totodata argument pentru existenta acestei lumi:

"Dumnezeu l-a creat pe om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l-a creat; bărbat şi femeie i-a creat" (Gen 1, 27)


“De aceea, va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va lipi de nevasta sa, si se vor face un singur trup.” (Genesa 2:24).

“Cand un om va fi insurat de curand, sa nu se duca la oaste, si sa nu se puna nici o sarcina peste el; sa fie scutit, din pricina familiei, timp de un an, si sa veseleasca astfel pe nevasta pe care si-a luat-o.” (Deuteronom 24:5)

“Bea apă din fântâna ta, şi din izvoarele puţului tău. Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte? Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lângă tine. Izvorul tău să fie binecuvântat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale. Cerboaică iubită, căprioară plăcută; fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!” (Proverbe 5:15-19)

“Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului, căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile. Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5:22-25)
( doar in acest caz cred ca este valabil, cand barbalul este capabil sa se dea pe sine insusi pentru ea. Daca n-o respecta intocmai, nu cred ca exista nicio valabilitate aici...)

“Din pricina curviei, fiecare barbat sa-si aiba nevasta lui, si fiecare femeie sa-si aiba barbatul ei. Barbatul sa-si implineasca fata de nevasta datoria de sot, si tot asa sa faca si nevasta fata de barbat. Nevasta nu este stapana pe trupul ei, ci barbatul. Tot astfel, nici barbatul nu este stapan peste trupul lui, ci nevasta. Sa nu va lipsiti unul pe altul de datoria de soti, decat doar prin buna invoiala, pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu postul si cu rugaciunea; apoi sa va impreunati iarasi, ca sa nu va ispiteasca Satana, din pricina nestapanirii voastre.” (1 Corinteni 7:2-5)

"Iubitul meu este al meu şi eu sunt a lui. El printre crini îşi paşte mieii." (Cantarea Cantarilor, cap.2:7)

"9. În finic eu m-aş sui - ziceam eu - şi de-ale lui crengi m-aş apuca, sânii tăi mi-ar fi drept struguri, suflul gurii tale ca mirosul de mere.
10. Sărutarea ta mai dulce-ar fi ca vinul, ce-ar curge din belşug spre-al tău iubit, ale lui buze-nflăcărate potolind.
11. Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu îl poartă. "(Cantarea Cantarilor-cap.7)

Daca nu sunteti de acord cu cele scrise, intrebati-l pe Dumnezeu de ce ne-a creat asa.