Citat:
În prealabil postat de blue_cat
parca razbunarea era pacat
|
'era pacat' in cazul in care ar fi fost facuta personal, de pilda, daca pers. respectiva ar fi lovit-o singura cu masina (sau i-ar fi platit cu un alt rau) pe cealalta pers. care ii facea rele, dar atata vreme cat doar s-a rugat (nu e un pacat sa te rogi sa ti se faca dreptate! cat sa induri nedreptatile si batjocurile facute de altii?! la nesfarsit?! indura-le tu, daca poti!... fiecare are dreptul sa se bucure de viata nestingherit si in voie, numai ca de multe ori unii nu prea pot, din cauza altora... 'judeca, Doamne, pe cei ce-mi fac mie strambatate/lupta impotriva celor ce se lupta cu mine' - ps. 34 sau 69, 108 s. a. cunoscuti si ca 'psalmii de blestem') si L-a lasat pe Dumnezeu sa o razbune, in nici un caz, caci Dumnezeu zice: "A Mea este răzbunarea și Eu voi răsplăti, când va începe să le alunece piciorul! Căci ziua nenorocirii lor este aproape, și ceea ce-i așteaptă nu va zăbovi.” – (Deuteronomul 32:35)
... ori, Sf. Parascheva (si nu numai) este cunoscuta ca fiind o Sfanta ceva mai severa... daca acea persoana nu s-a potolit din a mai face rele alteia, fara motiv, a potolit-o Dumnezeu, pt. rugaciunile Sf. Parascheva. Vba ceea: 'ce tie nu-ti place, altuia nu face'.
Razbunarea constituie pacat numai atunci cand se face personal, adica in genul 'ochi pt. ochi' sau 'platit cu aceeasi moneda' (ca in vechea lege a talionului etc), atunci cand iti faci singur dreptate (dupa cum destul de multi dintre noi am avea tendintza si 'impinsi' de 'primul impuls' etc) si rasplatesti in acelasi stil, cu aceleasi rele sau altele tot la fel de sau si mai mari etc.