[vsovivi]

Hai să vă mărturisesc ceva,

Și eu aud Cuvântul, dar nu cu urechile, și nu ca și propoziții sau fraze sau voce sau adiere răcoroasă de vânt, ci doar mă „trezesc”, îmi dau seama, că în sufletul meu a apărut Adevărul, s-a manifestat ceva, a ajuns unda și iată că Îl știu pe Adevărul, ca și cum ar fi trecut prin pământ, prin văzduh, prin ziduri și a ajuns în mintea și în inima mea crescând ca o plantă ce a răsărit din sămânța cea bună, și ca atare am devenit și sunt conștient că Tainic a ajuns și în mine și mereu ajunge și la mine astfel, exact cum o apă curată ajunge la rădăcina plantelor... și treptat, comparînd ceea ce susțineam eu, credeam eu, în diferite momente ale vieții mele cu ceea ce am citit de pe Site-ul lor, am ajuns ca să pricep că erau echivalente și similare, deci parcă chiar știam ce se grăia acolo de către Dumnezeu dar nu eram suficient de conștient și de clar, deci iată cum la sute de Km, Cuvântul ajunge Tainic la oameni, mai devreme sau mai târziu, căci și morții aud Cuvântul Lui Dumnezeu...

Deci e vorba de undă, și cum atunci să nu audă cei ce-L trăiesc în primă instanță? Care trăiesc la Izvorul Dorului... Și cum atunci vă mirați și pentru ce vă tot îndoiți crezând că nu L-ar auzi cei 14 magnifici dacă până și cei din morminte Îl aud? Se aude, vine, și oriceochi Îl va vedea, chiar și cei ce L-au străpuns. E ca un curent electric, „elctroni” și „pozitroni”, „fulgere și trăznete și tunete”, mai mici sau mai mari, ce vin prin apa Vieții și prin Pământul Făgăduinței, prin biserică sau prin afara ei...

Nu vă mint, e ca și când ai pune urechea la pământ, sau pe șină, dar e mult mai tainic... e ca un al 7-lea simț căci al șaselea e o vrăjecmăneală. Cu al 7-lea simț nu-L auzi, nu-L vezi, dar parcă știi ce s-a grăit de sus, căci parcă ai fiii și tu semănat în pământul Adevărului și devi treptat conștient că ceva crește, dreptate și dragoste și cunoașterea Domnului în tine, în inima și viața și în vorbele tale. Și eu sunt la sute de Km de Pucioasa, darmite atunci cei deasupra cărora adie Desăvârșirea cea răcoroasă care stinge focul pătimășiilor jignidoliceștii, care din necredință și răzbunare nu mai vor să recunoască pe Sfântul Iertării și Milostivirii și Păcii.