[catalin2]

În prealabil postat de Erethorn

Si, presupunand ca ceea ce se afirma mai sus ar fi adevarat, spuneti-mi va rog, cum se numeste o persoana care nu-si respecta cuvantul dat in cadrul unui Sinod ecumenic ? Se numeste cumva "sfant" ?!!!!

Chiar nu realizati că, din oricare interpretare istorica asupra Sinodului VIII, "sfantul" dumneavoastra iese îngrozitor de şifonat ?

Aceasta e o alta discutie. Unele date despre sfantul Fotie cel Mare ale unor catolici sunt in continuare cele false de dinainte de perioada interbelica. Si bazate pe nimic, doar afirmatii. De multe ori am discutat pe forumul catolic despre sf. Fotie, dar doar cu unii care erau mai inversunati fara sa cunoasca viata sfantului, doar din unele afirmatii gratuite gasite pe net. Viata sfantului Fotie cel Mare, cu multe date si documente, e de exemplu aici (e si pe scribd, dar se vede mai bine aici): http://www.manastirea-sireti.md/uplo...ntinopolei.pdf
Sau mai succinta aici: http://www.scribd.com/doc/48900/A-Ge...asarit-si-Apus
Sfintenia sfantului nu e recunoscuta doar de oameni, pentru ca Dumnezeu i-a dezvalui sfintenia, fiind unul din sfintii cu sfinte moaste. Sfintele moaste ale Sfantului Fotie cel Mare se gasesc o parte la Manastirea Dionisu din muntele Athos.

Vechile pareri catolice despre sfantul Fotie si sinodul din 879 se bazau pe neadevarurile a doi (teologi, nu stiu) catolici Baronius (1538-1607) şi Hergenrother (care sunt amintiti si in articolul greco-catolic din perioada interbelica. In urma cercetarilor din perioada interbelica ale istoricilor si teologilor vestici (in acel link greco-catolic sunt amintiti 4-5 cercetatori) adevarul a iesit la iveala si nu a mia putut fi negat. Din cate imi amintesc asa s-a intamplat si cu decretele pseudo-isidoriene. In secolul XV unii catolici au observat anumite anacronisme. Apoi protestantii au evidentiat falsurile. Treptat au trebuit sa fie recunoscute si de teologii catolici, dar abia din sec. XIX nu le-au mai considerat adevarate. http://en.wikipedia.org/wiki/Pseudo-Isidore.

In cazul Sf. Fotie Francis Dvornik si ceialti sunt cercetatori si teologi catolici.
Citez din link-ul de pe scribd: "Alţi istorici contemporani vorbesc şi ei despre Fotie într-un mod asemănător celui al lui F. Dvornik. Astfel, în 1939, bizantinologul belgian H. Gregoire a propus la Academia de Arheologie din Atena, Grecia, o reexaminare fundamentală a operei lui Baronius,Annales Ecdesiastici. El a afirmat că Baronius utilizase izvoare eronate cu privire la schismă. Un alt teologşi istoric romano-catolic, Yves M. J. Congar, acceptă de asemenea punctul de vedere al lui Dvornik."

Francis Dvornik scrie:
"Din fericire, în ultimii ani s-a adus mai multă lumină în problema istoriei zbuciumatului patriarh. Să reluăm pe scurt doar acele descoperiri care au fost acceptate până în prezent de lumea ştiinţifică, în primul rând, s-a dovedit că a doua schismă fotiană nu a existat niciodată. Patriarhul Fotie s-a împăcat pe deplinşi în mod sincer cu papa Ioan al VIII- lea, iar sinodul din 879-880 a confirmat oficial această reconciliere. Fotie nu a mai fost niciodată excomunicat de papă. Dimpotrivă, când a fost depus de împăratul Leon al VI-lea din motive politice, papa Ştefan al VI-lea s-a ridicat în apărarea lui,şi a intrat în relaţii cu succesorul acestuia, fratele mai tânăr al împăratului,Ştefan, numai după ce împăratul i-a trimis copia actului prin care Fotie renunţa liber la scaunul patriarhal. Când a murit, Fotie se afla în comuniune cu Biserica Romei. S-a stabilit de asemenea că Biserica Romei era foarte conştientă de această reconciliere şi că, până la sfârşitul secolului al XI-lea, cancelaria papală recunoştea oficial doar şapte Sinoade Ecumenice, refuzând deci să accepte aşa-numitul Sinod al VIII-lea care l-a condamnat public pe Fotie în 869-870. Curia romană nu a uitat că hotărârile acestui sinod au fost anulate în 879-880, când a avut loc reconcilierea lui Fotie cu Roma, că această decizie a fost confirmată de Ioan al VIII-lea, nemaifiind niciodată revocată după aceea de papalitate. Sinodul care l-a condamnat pe Fotie şi ale cărui hotărâri cu privire la patriarh au fost anulate zece ani mai târziu de un alt sinod acceptat de papă nu a fost numărat niciodată printre Sinoadele Ecumenice ale Bisericii Răsăritene.Şi nu se poate găsi nici o hotărâre oficială a Bisericii Apusene care să dispună includerea acestui sinod printre Sinoadele Ecumenice. Sinodul acesta îşi datorează cinstea nemeritată de a fi considerat al VIII-lea Sinod Ecumenic unei greşeli ciudate a canoniştilor apuseni din secolul al XI-lea, care au găsit actele sinodului în arhivele de la Lateran şi au fost încântaţi să citească în ele o hotărâre ce le interzicea laicilor să se amestece în alegerea episcopilor. Au fost atât de încântaţi de descoperire, încât nu numai că au uitat faptul că acest sinod fusese anulat, dar au susţinut chiar că a fost unul dintre marile sinoade ale creştinismului, în acel moment, cum era firesc, s-a tras concluzia că întreaga istorie a patriarhului Fotie a fost înţeleasă greşit, în spaţiul creştinismului apusean s-a născut o legendă fotiană, susţinută de actele unui sinod ecumenic şi care, prin urmare, trebuia crezută fără ezitare. Legenda s-a dezvoltat în Evul Mediu şi a fost sistematizată în secolul al XVII-lea de primul istoric bisericesc modern, cardinalul Baronius. Acestea sunt noile descoperiri cu privire la istoria patriarhului Fotie acceptate până în prezent într-o anumită măsură de specialişti. Natural, noile puncte de vedere distrug tot ceea ce a creat Evul Mediu. Dacă privim istoria „părintelui schismei” din această perspectivă, fireşte, clădirea impozantă ridicată de cardinalul Baronius în secolul al XVII-leaşi refăcută atât de admirabil de cardinalul Hergenrother în secolul al XlX-lea se fisurează şi se prăbuşeşte sub ochii noştri. Istoria marelui grec trebuie rescrisă."

Tot el: "Încă o dată vom fi liberi să recunoaştem în Fotie un mare om al Bisericii, un umanist cultivat şi un creştin autentic, suficient de generos pentru a-şi ierta duşmani işi pentru a face primul pas spre reconciliere. Ca om de litere şi erudit, Fotie a fost întotdeauna clasat de specialiştii care i-au studiat opera printre cei dintâi; în această privinţă numele lui a impus întotdeauna respect, după cum au depus mărturie în unanimitate contemporanii lui, prietenii şi duşmanii deopotrivă. Specialiştii familiarizaţi cu lucrările lui literare nu erau dispuşi să creadă toate poveştile invocate de adversari împotriva sa; ei şi-au ascultat instinctul de cercetător, care i-a făcut să sesizeze că nu se putea concepe ca un om care îşi petrecuse cei mai frumoşi ani printre cărţi, în compania celor mai de seamă reprezentanţi ai perioadei clasiceşi în contact permanent cu mulţi discipoli devotaţi, să se coboare la o asemenea josnicie şi ambiţie mărginită, după cum îi imputau adversarii lui; flerul lor i-a determinat să cinstească pe eruditul carea jucat un rol important în transmiterea culturii elenistice către posteritate."

Francis Dvornik a fost un istoric romano-catolic ceh. Cum stim in aceste momente Cehia are printre cele mai mari procente de atei. Oare are legatura si cu dezvaluirile cerecetatorului ceh, legate de eroare facuta de BC atatea secole?