Citat:
În prealabil postat de LaReine
Oare de ce tin eu minte ca a te jura e un pacat? Adica "jur ca scriu un mesaj pe forum" e un pacat deoarece cuvantul meu ( simpla mea afirmatie ) trebuie sa fie suficient.
|
Să nu dai mărturie
mincinoasă împotriva aproapelui tău (Ex 20, 16).
S-a zis celor de demult: "Să nu juri
strâmb, ci să-ți împlinești juruințele față de Domnul" (Mt 5, 33).
Acuma, cu privire la cealaltă întrebare: este minciuna materie gravă sau materie ușoară ? Răspunsul este: uneori minciuna este materie gravă, alteori este materie ușoară. Diferența este dată, în primul rând, de consecințele minciunii.
Să presupunem că îmi dau întâlnire în oraș cu LaReine. Dar ea întârzie la întâlnire, spunându-mi că a așteptat o grămadă ca să vină taxi-ul. În realitate, taxi-ul venise la timp, dar ea nu-și terminase de făcut unghiile. Dacă ar fi adevărat că taxi-ul nu venise la timp, ar fi acesta un păcat grav ? Desigur că nu. Deci, în acest caz, minciuna este păcat ușor. Ne pare rău că venim cu tot felul de scorneli, dar spovada nu este necesară.
Acuma, să presupunem că, în cursul întâlnirii mele cu LaReine, afirm că am auzit un zvon public potrivit căruia soțul ei o înșeală. În realitate, eu nu am auzit absolut nimic de acest fel, iar pe soțul ei nu îl cunosc. Dar, dacă ar fi adevărat, lucrul ar fi un păcat grav, deoarece infidelitatea conjugală e materie gravă. Prin urmare, spovada este absolut necesară mântuirii mele.
Întrebarea inițială nu privea, însă, minciuna în general, ci minciuna cu (auto)blestem. Deci, să modificăm un pic prima situație. În loc de "taxiul a întârziat" avem acum "taxiul a întârziat, să moară mama !" Vedem imediat că moartea cuiva, iar a mamei în mod deosebit, e un lucru grav. Prin urmare, această adăugire modifică materia, din ușoară devenind gravă.
În cazul al doilea, nu mai are nicio importanță dacă spun "lumea vorbește că bărbatul tău te înșeală" ori dacă formulez "îți jur pe viața mea că toată lumea din oraș vorbește că bărbatul tău te înșeală", fiindcă oricum e materie gravă.