Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu
Deși s-a atras atenția de atâtea ori că textul din Evrei 4,8 în versiunea sinodală actuală este contrafăcut, se citează în continuare cu insistență acest fals argument în favoarea schimbării zilei de odihnă:
"Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi de odihnă." (Evrei 4,8 - versiunea Sinodală)
În această Biblie Ortodoxă, " de odihnă" este adăugat față de originalul grecesc.
De remarcat că în vechea ediție sinodală, nu apare această interpolare:
"Că de le-ar fi făcut Iisus acestora odihnă, n-ar fi grăit de altă zi după acestea" (Evrei 4,8 - versiunea Sinodală 1914)
Și nici în cea mai veche ediție a Bibliei în limba română:
"Pentru că de vreame ce pre ei Iisus au odihnit, nu ar grăi după aceasta pentru altă zi" (Evrei 4,8 - Biblia de la București 1688)
|
Daca ai intelege intreg contextul si intreaga motivatie a apostolului Pavel cand le-a scris evreilor, daca n-ai analiza epistola sacadat, nu ai pune aceasta falsa problema.
Care e tema centrala a epistolei catre evrei?
Care e motivul pt. care le-a scris Sf.Pavel evreilor? Ce framantari aveau evreii increstinati, de a trebuit Sf. Pavel sa le trimita o epistola in care insista ad nauseam pe tema odihnei?
De ce in epistolele adresate celorlalti crestini neproveniti din evrei nu se face referire la tema odihnei, de ce doar evreilor increstinati le vorbeste despre odihna ?
Din intreaga epistola catre evrei reiese ca acesti iudei convertiti la Hristos , slabisera in credinta, ca ardoarea lor de la inceput era in declin. Ba mai mult, evreii convertiti erau in minoritate dar continuau sa traiasca impreuna cu evreii neconvertiti, majoritari, care isi practicau in continuare cultul mozaic cu tot fastul , respectand sabathul.
Nu despre paralela asta intre evreii convertiti si evreii neconvertiti e vorba in epistola?
Din toata epistola iti dai seama ca evreii convertiti aveau nevoie de ajutor moral, de indemnuri si incurajari pt. ca unii din ei erau gata sa apostazieze, comparandu-se cu „evreii neconvertiti, comparatie menita sa le provoace dubii: pe de o parte, maretia unei mosteniri in care se implica ingerii, Avraam, fagaduintele, Moise, muntele Sinai, Aaron si cortegiul de preoti, jertfe, ritualuri, sabathul, iar pe de alta parte, un Mesia care sufera si moare, cu ucenici in permanenta supusi torturilor„.
In astfel de imprejurari, erau destui evrei crestinati, gata-gata sa apostazieze, a caror credinta in declin ii face sa se intrebe daca nu cumva au gresit parasindu-si legea stramosilor si daca nu cumva ar fi mai bine sa revina la religia mozaica cu sabathul si legile ei.
In contextul asta, Pavel, extrem de ingrijorat le pune in paralel legea lui Moise si legea lui Hristos. Iar in capitolul 4 in special, le arata ca scopul respectarii zilei de odihna e tocmai intrarea in odihna lui Dumnezeu, la care nu se poate accede prin respectarea formala a unei zile anume, ci odihna la care ne cheama, e acea stare dinamica, niciodata deplin incheiata pe care o aduce invierea omului inceputa inca din viata asta: „ Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi „ Evrei 4, 8.
Tocmai ca respectarea unei zile de 24 ore nu garanteaza gustarea starii de odihna la care ne cheama El.
Dumnezeu s-a referit la o alta zi, evident, nu una limitata de 24 de ore, ci acea zi a Invierii, dinamica, prelungita la infinit, in care prin credinta ne insusim Invierea si prin care intram in odihna Lui: „
Să ne silim, deci, ca să intrăm în acea odihnă (nu in cealalta, limitata la o zi de 24 ore, pe care o respectau si pe vremea lui Iosua ),
ca nimeni să nu cadă în aceeași pildă a neascultării„ Evrei 4,11. (ca evreii care stiau legea PE DINAFARA dar nu o intelegeau PE DINAUNTRU, in motivatia ei launtrica).