Citat:
În prealabil postat de Wryetui
Buna. Am 17 ani si mai nou m-am intors pe calea credintei, dupa ce am fost ateu o vreme. Credinta mea a recapatat mult sens cu cat mai mult citeam despre ateism cu cat mai mult deveneam mai credincios si credeam mult mai mult in cuvantul lui Iisus. Am sa fac subiectul scurt pentru ca am mare nevoie de ajutor.
De tot timpul, de cand sunt mic, mi-e foarte frica de intamplarile supranaturale, de fantome, de demoni, nici nu mai stiu cum sa le zic, mi-e frica sa dorm singur in casa si uneori chiar sa stau singur pe aici, mi-e foarte frica de lucrurile astea (Desi de multe ori am dormit singur acasa, adica complet singur si nu s-a intamplat absolut nimic). Chestia cea mai ciudata ii ca NICIODATA nu mi s-a intamplat ceva supranatural pe cat de mic ar fi asa ca da, pot spune ca frica mea este neintemeiata. Dar ce sa ma fac ca sa scap de frica asta, mi-e frica sa nu fiu atacat de vreun demon sau diavol sau fantoma si alte ganduri din astea, dar repet, inca nu mi s-o intamplat nimic, si nu stiu cum sa scap de aceasta frica neintemeiata.
|
Este oarecum întemeiată fiindcă izvores™te din modul tău de viat›ă, de vreo păt›anie pe care ai avut-o în copilăria fragedă s™i pe care poate n-ai cum să ti-o amintes™ti s™i de care n-ai reus™it să te debarasezi din cauza ateismului. Tot›i am avut în copilărie astfel de experient›e, dar au trecut odată cu vârsta.
Modul de viat›ă ( dormi de multe ori singur?) poate sugera un fel de €ťdezmembrare†a familiei, ceea ce presupune mai put›ină iubire (relat›ie umană) si deci unele interferente cu duhuri necurate.
Cel ma bun leac(dpmdv) este un duhovnic (spovadă neîntârziată, dacă se poate una generală), rugăciune cât încape(cât de multă) Čsi să te feres™ti de atract›iile des™arte ale tineretii.