În București funcționează două școli (cu liceu) catolice. Ele pregătesc copii din clasele I-XII.
-Colegiul Sf Iosif, aflat pe Șos Olteniței (în coasta Cimitirului Bellu). Aproape de acesta mai există o școală postliceală pentru asistente medicale, tot Sf Iosif se numește. Este o școală diecezană, aparținând Arhidiecezei Romano-Catolice de București.
-Colegiul "Timotei Cipariu", aflat în Bucureștii Noi. El aparține unui ordin greco-catolic: Congregația Inimii Neprihănite. Pregătește copii din clasele I-XII, mai ales copii orfani (mai exact spus: abandonați de părinți, nu că părinții nu s-ar afla în viață).
Acestea nu sunt printre cele mai bune școli din Capitală, dar nici printre cele mai rele. Elevii de la aceste școli poartă uniformă și mulți urmează, după aceea, diverse facultăți. Deci, "învățământ confesional" nu înseamnă "învățământ teologic".
În trecut (adică în perioada interbelică) Bucureștiul avea mult mai multe școli catolice. Dar niciodată nu a avut o Universitate. Acum, condițiile sunt foarte restrictive. Ca să mențină caracterul de stat (adică să nu trebuiască să perceapă taxe școlare) conducătorii școlilor catolice trebuie să facă o mulțime de demersuri administrative, care le consumă energia și timpul. În țări dintre care, deocamdată, nu facem parte, conformarea cu birocrația se face ceva mai simplu.
|