Experienta arata ca trebuie sa ne incadram si in binecuvantarea parintilor atunci cand suntem hotarati sa parasim cuibul spre a ne infiinta familia proprie.
Altfel se acumuleaza multa tensiune,frustari si resentimente in relatie.
Parintii isi cunosc cel mai bine copiii,au un simt extrasenzorial cand vine vb despre perechea copiiilor lot,stiu intuitiv ce li se potriveste si ce nu.
Bine nu este o regula asta,dar cum intelegeti voi mariaje fericite si implinite in ciuda parintilor sau cu oprirea relatiilor parintesti?
Eu nu-mi imaginez...
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
|