Citat:
În prealabil postat de costel
In scolile teologice cand vine vorba de har, apar definitiile: energie necreata, izvoraste din fiinta lui Dumnezeu, face posibila prezenta Sa in lume ... Sunt bune si aceste informatii ca ne feresc sa cadem in diverse erezii. Dar e greu sa-i spui unui om simplu aceste lucruri.
Iata insa cat de simplu si de minunat vorbeste un parinte despre har: Pentru a pastra harul, trebuie multa grija. Harul este atat de delicat, incat si cel mai mic gand il poate alunga. "Purtati-va cu harul ca si cum v-ati afla langa o pasare care s-a asezat langa voi si nu vreti s-o speriati".
|
Subiectul acesta mi se pare extrem de delicat, din capul locului.
Costel a oferit doua ipostaze de cunoastere (sau re-prezentare), sa spun asa, a harului.
Prima e ipostaza teologiei academice. Harul definit conceptual, oferind astfel o intelegere prin raportare la alte concepte (energie necreata, fiinta lui Dumnezeu, mijloc al manifestarii Dumnezeirii...). Un mod de intelegere mai apropiat de modul de operare al dogmaticii de manual scolar-universitar. Ducind, poate, cu gandul la disputa isihasta, la cuvintele Sfantului Palama etc....
Mai spune Costel ca acest mod de prezentare a harului ar fi dificil pentru omul simplu (adica adica pentru omul fara pregatire teoretica ceva mai aprofundata). Iar eu as adauga oarecum in completare ca exista riscul ca al doilea mod de prezentare (cel care pune accent pe traire, cel care trimite la experienta concreta-traita-simtita a harului) sa nu fie accesibil tocmai celor imbuibati de teorie... Care si-au pierdut, adica, simplitatea...
Pe mine m-au ajutat, in ultimii ani, ambele modalitati de prezentare a harului.
In special "energia necreata" a fost pentru mine un concept care mi-a lamurit aproape instantaneu un sir lung de dileme si neintelegeri pe care le notam prin diverse caiete in trecut...
Dar preferinta mea se indreapta in prezent, hotarat lucru, spre a doua modalitate de prezentare a conceptului de har. Este atat de sugestiva si, simt, atat de adevarata-revelatorie vorba aceasta:
"Purtati-va cu harul ca si cum v-ati afla langa o pasare care s-a asezat langa voi si nu vreti s-o speriati". Extraordinara metafora! Spune multe, precum imi pare... Si atinge inima, misca, provoaca vibratie... Cred ca aduce un spor lamurit pe drumul catre cunoasterea harului...
Cred ca e pacat sa balmajim subiectul acesta. Macar ca Biserica noastra ne pune in ipostaza intalnirii cu harul prin toate slujbele, fara a face neaparat vreo distinctie intre acestea desi ma abtin cu greu sa nu pomenesc Sfanta Liturghie...
Cat despre lucrarea rugaciunii... ce sa mai spun...
Voi incerca sa reamintesc un scurt moment, poate unic in experienta mea de viata, despre care cred ca are o posibila legatura cu citatul preferat si evidentiat mai sus.
Am ezitat s-o fac, insa cred ca anumite lucruri din experienta personala trebuie spuse, uneori. Asa incat imi fac curaj si, cu nadejdea ca spun un lucru cuviincios si bineplacut Domnului, voi relata pe scurt intamplarea traita.