[Mihailc]

Îmi suspend un pic "autosuspendarea" pentru a aprecia hărnicia şi inteligenţa colegei Ioanna în postarea anterioară şi mai ales pentru faptul că a scos de la naftalină un subiect care, cred eu, merita mai multă dezbatere.

În secolul XV pictura de inspiraţie bizantină şi post-bizantină nu mai prezenta interes în spaţiul catolic profund deraiat de la mijloacele de expresie plastică a Bisericii Nedespărţite. Fiind contemporană cu celebrele ansambluri iconografice din nordul Moldovei şi extrem de apropiată stilistic cu acelea, o eventuală cercetare specializată nu poate face abstracţie de magistrala hermeneutică a bijuteriilor ecleziale moldave realizată de maestrul Sorin Dumitrescu în volumul "Chivotele lui Petru Rareş şi modelul lor ceresc".
O radicalizare a pietăţii, în tumultosul secol al XV-lea, explică doar parţial (sau mai bine zis deschide o pistă de cercetare) dorinţa unei comunităţi catolice a unor etnici germani (extrem de puţin receptivi la mesajul icoanei) de a avea un lăcaş de cult împodobit precum cele dinainte de schismă.

M-aş bucura să citesc aici cât mai multe impresii şi intuiţii întrucât ele pot oferi puncte de plecare într-o investigaţie specializată. Nu contează nivelul de sofisticare culturală a postărilor ci doar intenţia de a ajuta un demers care porneşte de la aproape nimic. Un pic de intuiţie inspirată duhovniceşte şi poate urnim căruţa din loc!