Citat:
În prealabil postat de Iorest
Pe toți îi cred că sunt amărâți și nu și-ar găsi de lucru stabil, decât cel mult cu ziua, la cărat.
O parte din ei chiar sunt nevoiași, ex o femeie ce dormea prin cimitir, care fusese bătută de bărbat, o bătrânică pe care ginerele a dat-o afară din casă după ce i s-a stins fiica de cancer, oameni care au fost dați afară din orfelinat după ce au împlinit 18 ani.
Dar sunt rari, sunt mai mult tolerați în lumea cerșetoriei.
Eu îmi aduc aminte cum o cerșetoare a primit vreo 3 lei și a zis că e prea puțin, mai rar așa ceva, cu 3 lei tot își lua o merdenea ceva, e clar că aceștia nu sunt lihniți de foame.
|
Fiecare face ce poate si cit poate mai ales in conditiile in care nevoiasii se inmultesc pe zi ce trece. Nu neaparat toti se transforma in cersetori la vedere. Cum se schimba vre-unui vector financiar din economie cum este afectata o alta componenta a societatii. Nimeni nu este imun.
Mie mi-a placut exemplul furnizat de Lev Tolstoi in Memoriile sale in care descria cum in fiecare Duminica dupa Liturghie, o masa uriasa de cersetori se apropia de poarta lui si forma o coada lunga in asteptarea unui banut. Iar el ca sa-i poata multumi pe toti cei 100-200 de suflete le dadea fix o kopeica. Nu statea sa mai judece cine merita si cine nu. Cind se termina saculetul cu kopeici "inchidea pravalia".