[patinina34]

TÎLCUIREA PSALMULUI 99

Psalmul lui David, spre mărturisire. Nescris deasupra la Evrei.

Aici, Proorocul îi cheamă pe toţi oamenii spre cîntarea de laudă, poruncindu-le să cinstească prin toate pe Dumnezeu Mîntuitorul.
Strigaţi Domnului, tot pămîntul,
Toţi oamenii, aduceţi lui Dumnezeu lauda de biruinţă! Că „pămînt” îi numeşte pe oamenii ce locuiesc pe pămînt.
slujiţi Domnului întru veselie,
Că împărăţia lui Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru nu e ca tirania cea amară a diavolului, ci stăpînia Lui este blîndă şi iubitoare de oameni. Deci apropiaţi-vă la slujba Lui bucurîndu-vă!
intraţi înaintea Lui întru bucurie!
Iar Simmah a zis; „cu bună cuvîntare”, şi Achila: „întru laudă”, că lauda este a acelora ce se bucură şi se veselesc.
2 Cunoaşteţi că El este Dumnezeul nostru,
Că, deşi a voit a Se face om, Iubitorul de oameni a rămas de-a pururea Dumnezeu. Şi zice: Prin înseşi lucrurile învăţaţi-vă că Cel ce este Stăpînul nostru este Dumnezeul tuturor! Şi sfinţita ceată a Apostolilor aducea neamurilor aceste învăţături, după cum ne-a învăţatistoriaFaptelor.
El ne-a făcut pe noi, şi nu noi.
Că nu ne-am făcut ziditori ai noştri noi înşine, ci de Dînsul ne-am zidit. Aşa i-a învăţat Fericitul Pavel pe Atenieni: „Dumnezeu, Cel ce a făcut lumea şi toate cele dintru dînsa, Acesta fiind Domn al cerului şi al pămîntului, nu locuieşte în biserici făcute de mîini, nici nu Se slujeşte de mîini omeneşti ca şi cum ar avea trebuinţă de ceva, că El a dat tuturor viaţă, şi suflare şi toate, şi a făcut dintr-un sînge tot neamul omenesc, ca să locuiască peste toată faţa pămîntului.” Aceasta ne învaţă şi Proorocul aici: „El ne-a făcut pe noi, şi nu noi.” Iar Simmah, aşa: „El ne-a făcut pe noi, cei ce nu eram.”
Iar noi - norodul Lui şi oile păşunii Lui.
Prin acestea a arătat nu numai stăpînirea, ci şi purtarea de grijă, că nu este numai Stăpînul al nostru, ci şi Păstorul care ne aduce buna păşune, iar noi sîntem „norodul Lui” ca al unui împărat, şi „oi” ca ale unui păstor.
3 Intraţi în porţile Lui întru mărturisire, în curţile Lui întru laude!
„Porţi ale Lui” şi „curţi ale Lui” numeşte bisericile, că acestea ne-au dat intrarea către Dînsul, întru care se cuvine a povesti dumnezeieştile şi mîntuitoarele Lui lucrări şi a-I aduce cîntarea de mulţumită ca pe un dar.
4 Mărturisiţi-vă Lui, lăudaţi numele Lui! Că este bun Domnul, în veac este mila Lui, şi pînă în neam şi în neam adevărul Lui!
Căci cum nu este cu dreptate a-L lăuda pe Cel ce a avut negrăită iubire de oameni şi a pus sfîrşit făgăduinţelor celor bune? Că cele ce s-au făgăduit în vremile neamului strămoşilor noştri, pe acestea le-a împlinit în vremea neamului nostru, „prin Cruce şi prin moarte făcînd mîntuirea noastră. Amin.”