În prealabil postat de danyel
Preotia
Extras din cartea Convorbiri Duhovnicesti, vol
II, de Protos. Ioanichie Bãlan, editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1990.
Textul apartine preotului Ioan Mircea,
caruia Ioanichie Balan ii ia un interviu.
Cîte feluri de preotii sunt, dupã Sfânta Scripturã, si care este rolul fiecãreia dintre ele?
- Dupã Sfânta Scripturã sunt trei feluri de preotii, atît în Vechiul Testament, cît si în Noul Testament, fiecare din ele cu rolul sãu. Astfel, în Vechiul Testament se vorbeste de Preotia lui Melchisedec (Facerea 14, 18), care ca «preot al lui Dumnezeu» l-a primit pe Avraam cu pîine si vin, dupã înfrîngerea regelui Sodomei; preotia leviticã, sau sacrificialã, consacratã prin «ungerea sfântã» (Iesire 29, 21; 30, 25) «dupã rînduiala lui Aaron» (Iesirea 40, 13; Levitic 8, 1-7; Evr. 7. 11), si «preotia împãrãteascã» (Iesirea 19, 6), a întregului popor Israel, ca «semintie aleasã, neam sfânt, popor ales». Aceste trei preotii sunt înlocuite cu alte trei preotii în Noul Testament.
Noul Testament vorbeste de : Preotia lui Hristos, preotie divinã, vesnicã, adicã netrecãtoare (Evr. 7, 24), dar nu «care nu trece de la unul la altul» (prin hirotonie), cum au falsificat ideea si textul grec traducãtorii Bibliei protestante folosite de toate cultele vechi si noi.
Preotia lui Hristos; zisã «dupã rînduiala lui Melchisedec» (Ps. 109,4; Evr. 5,6; 7,17) este primitã de El, direct, de la Tatãl, prin Duhul Sfânt, Care L-a uns (Isaia 61, 1; Luca 4, 18; Evr. 1, 9), Mîntuitorul Hristos Si-a exercitat Preotia, sau slujirea Lui de Arhiereu, tãmãduind bolnavii, alungînd demoni, binecuvîntînd copii, înviind morti etc.; dar slujirea Sa arhiereascã, sau preoteascã, a sãvîrsit-o la instituirea Cinei celei de Tainã. În fapt, El acceptînd de bunã voie patimile, în scopul rãscumpãrãrii omenirii; în momentul rãstignirii Domnul a fost si Arhiereu jertfitor si jertfã, sau «Mielul lui Dumnezeu care ridicã pãcatele lumii» (Ioan 1, 29). El a mai sãvîrsit slujire arhiereascã, în chiar Ziua Învierii, cînd a transmis harul preotesc - din Preotia Lui - si Apostolilor, prin suflarea Duhului Sfânt asupra lor, si aceastã putere haricã de a ierta pãcatele, în numele Lui. Atunci, dupã ce i-a binecuvîntat, cu: « Pace vouã ! » a zis : « Luati Duh Sfânt. Cãrora veti ierta pãcatele, le vor fi iertate, si cãrora le veti tine, vor fi tinute» (Ioan 20, 21-23). Domnul a mai exercitat preotia iarãsi cînd a sãvîrsit, la Emaus, cina euharisticã, prin frîngerea pîinii si binecuvîntarea ei, dupã care, lui Luca si Cleopa li s-au deschis ochii si L-au cunoscut (Luca 24, 13-32), iar El s-a fãcut nevãzut de ei.
A doua Preotie a Noului Testament, este preotia sacramentalã, sau sfintitoare, cea prin transmitere si derivare din Preotia lui Hristos, primitã de la El de Apostoli, prin suflarea Duhului Sfânt, si transmisã de ei ierarhiei bisericesti - diaconi, preoti si episcopi - prin punerea mîinilor, sau prin hirotonie (Fapte 6, 6 ; 14; 23 ; 20, 28 ; I Tim. 4, 14 ; 5, 22; II Tim. 1, 6 ; Tit 1, 5). Aceastã preotie se numeste preotie specialã, de hirotonie si de succesiune apostolicã, decurgînd din Preotia lui Hristos, prin Apostoli si transmisã apoi prin episcopi preotilor si diaconilor. Numai aceastã Preotie, de drept divin, si de succesiune apostolicã este în drept si are harul întreitei slujiri: de a conduce, sau a pãstori, a învãta si de a sfinti prin oficierea Sfintelor Taine.
Derivatã din Preotia de hirotonie este cea de a treia preotie, numitã «preotie împãrãteascã» sau «de obste», zisã si «preotie sfântã» (I Petru 2, 5), a. tuturor crestinilor, care au primit Tainele : Botezul, Mirungerea si Sfânta Împãrtãsanie. Despre aceastã preotie generalã, care colaboreazã cu preotia haricã, de hirotonie - din care ia nastere - vorbeste Apostolul Petru. El scrie crestinilor: « Iar voi sunteti. . . casã duhovniceascã, preotie sfântã; ca sã aduceti jertfe duhovnicesti. . . semintie aleasã, preotie împãrãteascã, neam sfânt, popor agonisit de Dumnezeu; ca sã vestiti în lume bunãtãtile Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa cea minunatã. Voi care odinioarã nu erati popor (ales) iar acum sunteti poporul lui Dumnezeu» (I Petru 2, 5, 9-10): Rolul acestei preotii este de a colabora cu preotii: în consiliile parohiale si comitetele parohiale, la cîntarea în bisericã, aducerea prescurilor si vinului pentru slujbã si a ofrandelor lor; vizitarea bolnavilor, colaborare în operele misionare si samarinene, la curãtirea si repararea bisericii, la hramuri si la catehizare etc. Iar în lipsa preotului, orice crestin poate boteza un copil în primejdie de moarte; afundîndu-l în apã, sau stropindu-l, cu rostirea cuvintelor : Se boteazã robul lui Dumnezeu : în numele Tatãlui si al Fiului, si al Sfântului Duh.
|