[patinina34]

Condacul 2:

În chipul limbilor de foc, întru luminã si suflare de vânt de bucurie fãcãtoare, pogorându-Se Duhul cel Sfânt peste Apostoli si de vãpaia lui fiind cuprinsi, chemat-au pescarii întreaga lume la biserica lui Hristos; necazuri si nevoi rãnbând cu bucurie pe pãmânt si pe ape, de morsile cele cumplite nu se spãimântau, în tot pãmântul iesind vestirea cântãrii lor, celei de Dumnezeu însuflate: Aliluia!

Icosul 2:

Potir de ploaie dãtãtor, izvorâtor de foc, care pe muntele Sionului ai purces asupra Apostolilor, Tie cântare iti aducem, pe Tine Te binecuvântãm si iti multumim Tie, Dumnezeule, Duhule Sfinte:

Vino, Cela Ce Sfânt esti Biserica si o pãzesti pre Dânsa:
Vino si dã un suflet si o inima celor ce cred în Tine;
Vino si aprinde evlavia noastrã cea rece si neroditoare;
Vino si risipeste negura necredintei si a rãutãtii, care se îndeseste pe pãmânt;
Vino si cãlãuzeste pe toti pe drumul vietii celei drepte;
Vino si ne povãtuieste la tot adevãrul;
Vino, Întelepciune neajunsã, si cu judecãtile cele de Tine stiute, mântuieste-mã;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte si Te sãlãsluieste întru noi!

Condacul 3:

O, Prea Adâncã Tainã! Dumnezeule, Duhule necuprins cu mintea, Care împreunã cu Tatãl si cu Fiul toate le-ai zidit! Tu care ai împodobit cetele îngerilor de sus, întru lãcasul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat la fiintã, cu strãlucirea slavei, cetele de foc ale luminatorilor ceresti. Unind Tu trupul si sufletul într-o minunatã alcãtuire, zidita-i neamul omenesc; pentru aceasta toatã suflarea Ta laudã si cântã: Aliluia!

Icosul 3:

Alfa si Omega, Începuturile si Sfârsiturile, Tu, Vesnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtãrii deasupra apelor si cu înfricosata Ta îmbrãtisare ai adus pe toti si pe toate la viatã. Din suflarea Ta cea de viatã fãcãtoare a rãsãrit, din genunea cea fãrã de chip, frumusetea lumii celei întâi zidite, pentru care îti strigãm:

Vino la noi Prea înteleptule Ziditor al lumii;
Vino, Cela ce esti Mare în micuta floare, ca si în luminatorii cerului;
Vino, Felurime negrãitã si frumusete vesnicã;
Vino si lumineazã întunecata netocmire a sufletului meu;
Vino si ne aratã pe noi zidire nouã în Hristos;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte si Te sãlãsluieste în noi!

Condacul 4:

O, Duhule Prea Bun si Neajuns, din care izvorãste sfintenia! Tu ai învesmântat-o pe Prea Curata Fecioarã Maria cu strãlucire orbitoare si neapropiatã a Dumnezeirii tale, fãcând-o Maicã a lui Dumnezeu Cuvântul, Împãrãteasã a îngerilor, spre mântuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume, Tu i-ai umbrit pe prooroci si apostoli, Tu i-ai purtat pânã în al treilea cer, Tu le-ai rãnit inimile cu frumusetea cea de sus, punând în graiul lor îndemn înflãcãrat, cu care aducem pe oameni la Dumnezeu. Tu îi preschimbi pe cei pãcãtosi, iar ei, plini fiind de arzãtoare bucurie, îti cântã: Aliluia!

Icosul 4:

Prin Duhul Sfânt totul viazã, si cu puterea Lui se va scula spre învierea cea de obste toatã zidirea, în ceasul de pe urmã al veacului acesta si cel dintâi al veacului ce va sã vie. Ridicã-ne atunci din groapã Prea bunule, Mângâietorule, nu spre osândã, ci spre a ne împãrtãsi de fericire, întru Dumnezeiasca luminã, cu Sfintii toti, cu rudele si apropiatii nostri.

Vino dar, si de a sufletului moarte ne izbãveste;
Vino si, înainte de sfârsitul nostru, ne îndestuiascã cu trupul si sângele Mântuitorului Hristos;
Vino si dã-ne sã adormim în pace, cu cuget neîntinat;
Vino si luminoasã fã scularea noastrã din somnul mortii;
Vino si ne învredniceste ca sã privim cu bucurie la norii vesniciei;
Vino si fã-ne fii ai nestricãciunii;
Vino si lumineazã atunci ca un soare, trupurile noastre cele fãrã de moarte;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte si te sãlãsluieste întru noi!

Condacul 5:

Auzind glasul Tãu: "Dacã cineva înseteazã, sã vina la mine si sã bea", rugãmu-te, Fiule al lui Dumnezeu, astâmpãrã-ne setea de viatã duhovniceascã si dã-ne apa vietii. Revarsã asuprã-ne unda harului Duhului Sfânt, Celui ce împreunã cu Tine are izvor în Tatãl, ca sã nu mai însetãm în veac, toti cei ce cântãm cu umilintã: Aliluia!

Icosul 5:

Nestricãciosule si Neziditule, Vesnicule, Prea Înduratule Duh, Apãrãtorule al celor drepti, Curãtitorule al pãcãtosilor, slobozeste-ne de orice întinãciune, ca strãlucirea luminii harului Tãu sã nu se strice întru noi, cei care Îti cântãm:

Vino, Prea Bunule si dã-ne umilintã si izvoare de lacrimi;
Vino si ne învatã sã ne închinãm tie în Duh si în adevãr;
Vino, Prea Înaltule Adevãr, si lãmureste îndoialile sãrãcãcioasei mele întelegeri;
Vino, Viatã Neîmbãtrânitoare, si ne primeste din strâmtoarea veacului acesta pãmântesc;
Vino, Luminã Vesnicã, si se vor risipi toate nãlucirile si spaimele;
Vino, Putere vesnic nouã, împrospãtându-i pe copii tãi cei osteniti;
Vino, Nemãrginitã Bucurie, si uitate vor fi vremelnicele întristãri;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte si Te sãlãsluieste întru noi!

Condacul 6:

Salta, fiicã a luminii, Sionule, Sfântã Maica! Împodobitã, Mãritã Mireasã, cu cerurile deopotrivã, strãlucitoare Bisericã soborniceascã a lui Hristos! Asupra-ti odihneste Duhul Cel prea Sfânt, Care tãmãduieste neputintele, împlineste lipsurile, dãruieste viata celor morti si îi aduce la viata vesnicã pe toti cei ce cu cuviintã si cu dreptate strigã: Aliluia!

Icosul 6:

"În lume necazuri veti avea", a zis Mântuitorul. Unde vom afla alinare si cine ne va Mângâia? Tu, Duhule Mângâietor, Însuti dezleagã întristarea noastrã! Mijloceste pentru noi cu suspinuri negrãite si usureazã inimile celor care te roagã:

Vino, Dulce rãcoare a celor osteniti si împovãrati;
Vino, Împreunã Grãitorule cu cei întemnitati si Adãpostul celor prigoniti;
Vino, si miluieste pe cei slãbãnogiti de sãrãcie si de foamete;
Vino si tãmãduieste patimile trupurilor si sufletelor noastre;
Vino si cerceteazã pe toti cei care înseteazã de lumina ta;
Vino si alinã întristarea noastrã cu nãdejdea vesnicei bucurii;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte si Te sãlãsluieste întru noi!