Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Să nu uităm că poate cel mai de preț dar pe care îl avem de la Dumnezeu este credința. De aceea, trebuie să ne rugăm mereu pentru ea, ori dacă deja o avem, să ne rugăm să fie întărită, de multe ori credința noastră fiind asemenea unei plante încă neviguroase, mereu la risc în caz de furtună.
Pe de altă parte, desigur că ideile heterodoxe trebuie mărturisite, altfel cum să ne vindece doctorul sufletelor ?
|
Da, cred ca ai dreptate in principiu: si problemele noastre de credinta, sovaielile, slabiciunile etc trebuie sa le marturisim, ca sa ne putem vindeca de ele.
Dar dupa parerea mea, nu un indreptar de spovedanie trebuie sa ne invete credinta.. Este o dovada a lipsei de cateheza in Biserica faptul ca s-a ajuns sa se scrie astfel de lucruri in aceste texte.
M-am uitat putin la inceput pe acest indreptar. Cred ca amesteca lucruri foarte bune cu pareri controversate. Nu este de loc acelasi lucru sa faci vraji (da, asta nu este un lucru contestat, a fost intotdeauna considerat pacat) si sa te tratezi cu homeopatie sau acupunctura.
S-a rasdiscutat pe alt fir despre asta: daca exista unii care cred ca sunt practici neconforme cu ortodoxia, exista alti crestin ortodocsi care nu vad nici o problema in a le practica. A pune asemenea lucru intr-un indreptar este dovada de manipumlare spirituala.
Parerea mea, desigur. Dar eu nu o scriu in vreun iundreptar.
Insasi principiul unui indreptar care ne da iluzia de a cuprinde toate pacatele posibile si in acelasi timp generalizeaza si se pierde in amanunte neimportante, in aceeasi masura, pentru toata lumea, mi se pare eronat.