Citat:
În prealabil postat de delia31
annajanette draga
Intamplarile din pateric pot fi intelese pe mai multe nivele.
Sa-ti zic ce am inteles eu din pilda asta, dar asta nu inseamna neaparat ca ar fi o interpretare exhaustiva care nu mai lasa loc de alte invataminte.
Din exces de zel si lipsa de dreapta socotinta, calugarul cel tanar, chiar daca era plin de virtuti, s-a gandit sa le ofere calugarilor batrani si obositi o cale mai usoara, netinand cont ca Dumnezeu poate ii punea pe acestia la incercare pt. ca doar la capatul drumului plin de incercari, efort, oboseala, nevointa batranii ar fi aflat virtutile pregatite de El pentru acei calugari.
Daca acestia ar fi parcurs drumul pana la capat fara ajutorul asinilor salbatici, pusi la dispozitie de cel tanar, daca s-ar fi nevoit prin osteneala, atunci ar fi primit acel dar asezat la capatul ostenelii.
Adica, s-ar parea ca ii zadarnicise vreun plan de-al lui Dumnezeu.
Sa-ti zic si o poveste despre un fluture, pe care poti s-o pui in paralel si poate asa se dezvaluie mai multe sensuri.
A fost odata un cocon de fluture. Un om s-a oprit in fata lui si timp de cateva ore l-a tot observat indelung cum se chinuia sa iasa din cocon printr-o mica gaurica.
Dupa multe incercari se parea ca fluturele a abandonat, si gaura ramasese la fel de mica.
Parea ca fluturele a facut tot ce putea si nu mai era in stare de nimic altceva.
Atunci omul a decis sa ajute fluturele: a luat un obiect cu varf ascutit si a deschis coconul.
Fluturele a iesit imediat. Insa corpul fluturelui era slab si anemic; aripile sale erau putin dezvoltate si aproape ca nu se miscau.
Omul a continuat sa-l observe crezand ca dintr-un moment in altul aripile fluturelui se vor deschide si vor putea suporta greutatea fluturelui pentru ca acesta sa poata zbura.
Acest lucru nu s-a intamplat!
Fluturele si-a trait restul vietii tarandu-se pe pamant cu corpul sau slab si cu aripile chircite.
Nu a putut zbura niciodata!
Ceea ce omul, prin gestul sau de bunatate si prin intentia sa de a ajuta, nu a inteles, este ca trecerea prin gaura stramta a coconului era efortul necesar pentru ca fluturele sa trimita lichidul din corpul sau catre aripile sale pentru a putea zbura. Era chinul prin care viata il punea sa treaca pentru a putea creste si pentru a se dezvolta.
Si cam asta se intampla si la oameni, Dumnezeu ne da greutati in viata tocmai pentru ca prin ele sa devenim puternici.
repet - pilda mai poate avea si alte invataminte
|
Foarte buna talcuirea. Dar asa cum a intuit Delia in ultima fraza, mai exista ceva.
Calugarul, spune povestea, a PORUNCIT unor asini SALBATICI. Ce inseamna asta?
Ca si-a folosit puteri peste cele normale. El era stalp al Bisericii, spune avva Antonie,
deci avea puteri deosebite si NU TREBUIA sa si le foloseasca IN FATA altora. E lipsa
de smerenie, chiar daca poate fi considerata fapta buna. Fapta buna trebuie facuta
CU SMERENIE.
Har, smerenie si jertfa de sine.