[danageorgescu]

Simplitatata comunicarii cu Parintele Irineu vine din usurinta parintelui de a vedea in sufletele noastre. E de ajuns sa te afli in preajma lui pentru a-ti vedea sufletul.
Am aflat de la o colega ca parintele este in Bucuresti, iar spre seara, dupa o yi foarte incarcata si dureroasa, mi-am adus aminte de ce-mi spusese colega. Am zis , hai sa incerc, poate il mai prind. Cind am ajuns in locul in care venea parintele uneori in Bucuresti, holul de la intrare era aproape plin. Oameni, care mai decare cu tot felul de suferinte. Insa parintele , am consatat apoi, ne introducea in camaruta sa pentru a sta de vorba cu noi in func'ie de greutata suferintei pe care el o vedea in sufletele noastre. Nici pe departe nu ma consideram persoana cu cea mai mare problema de acolo. Asa ca m-am asezat undeva mai in spate si am inceput sa scriu acatistele. La un moment dat, dupa ce parintele a chemat trei persoane, a iesit din nou si a zis:"mata, de acolo, care ai o durere asa de mare.... vino". Eu am auzit , insa am ramas acolo in spate, eram pe aceeasi linie cu parintele dar, nu ne vedeam, pentru ca eu eram asezata jos. Apoi a repetat:"mata, de acolo, care ai o durere asa de mare.... ". Atunci m-am ridicat si eu sa vad cu cine vorbeste si nu se coformeaya, ca sa zic asa. Atunci l-am vazut pe parintele Irineu ca se uita la mine , ca vorbea cu mine. Eu eram cea care nu se conforma, insa nu ma asteptam sa ma cheme atit de repede, inaintea altor persoane pe care le consideram mai indeptatite sa intre inaintea mea.
Dupa ce am intrat m-a intrebat : ia spune mami, care este durerea asta a ta asa de mare?
I-am spus mai mult decit pe scurt ce problema am si mi-a dat asigurari ca totul va fi bine. Sa stau linistita ca problema mea se va rezolva. Si s-a rezolvat. Mai departe depinde de mine si de cei din familia mea.
Sfatul sau a fost sa ma apropii mai mult de Dumnezeu ." Din caza asta suferim , mia spus el foarte blind. Inchipuie-ti ....daca suferinta noastra este asta , asa de mare, cit de colosala este suferinta lui Dumnezeu cind vede ca nu-L ascultm. Asa ca apropie-te de Dumnezeu!.. si stai linistita, problema ta se va rezolva".
Nu a fost nevoie de multe cuvinte.... el a stiut imediat ca probelma mea se va rezolva. Si imi spunea acest lucru cu atita siguranta si blindete. Efectiv, simteam cum ma invaluie o blindete si o dragoste parinteasca nemaitraite pina atunci. Linistea pe care mi-a transmis-o e greu de descris in cuvinte... si era asa de bine linga el ca nu ma puteam urni din loc sa plec. Mi-a fost frig inaitne de a intara la parintele Irineu, insa din momentul in care am intrat , am simtit cum ma invaluie o blindete calda, o o imprejmuire a dragostei simple, si traiam in acelasi timp siguranta protectiei, a apararii parintesti. E mai mult decit atit, dar cuvintele mele nu pot acoperi si explica prezenta harului si povata lui, in simpliatea unor cuvine aproape nespuse. Dumnezeu sa-i dea sanatate si sa-l lumineze pentrua ne indruma pe noi, oile cele ratacite. Iar pe noi, fie ca Dumnezeu sa ne scoata din ratacire si sa ne dea blindetea oilor si ascultarea lor, supunerea lor. Amin!