Ati incheiat frumos si crestineste, avand nadejdea ca rasplata parintelui Pavel este la Dumnezeu si cu siguranta asa este, pentru ca Dumnezeu nu trece nimic cu vederea, cum spunea un parinte: Dumnezeu nu ne ramane dator.
Va inteleg ca din dragoste pentru parintele Pavel, ati trait aceasta dezamagire, este regretabil ca s-a intamplat asa ceva, dar cu siguranta nu a fost ceva intentionat, ci mai degraba purtati de evnimente si invitati pe de o parte, iar pe de alta parte smerenia parintelui Pavel si discretia lui, au facut ca lucrurile sa decurga astfel.
Acum sa il lasam pe parintele Pavel sa primeasca o dubla rasplata, in primul rand pentru stradania lui, care nu este lucru usor, iar apoi pentru faptul ca nu a primit cinste de la oameni.
Parintele cu siguranta il are ca model pe Mantuitorul Hristos (care a facut cel mai mare bine oamenilor, insa a fost rastignit de acestia). Tot ce ne-a mai ramas este sa nu judecam, pentru a nu stirbi din cinstea cuvenita parintelui Pavel.
|