Citat:
|
În prealabil postat de vozglas
Pe 17 mai Biserica Ortodoxa Rusa din afara granitelor a revenit in Patriarhia Rusa.Prima Liturghie comuna a fost slujita in Catedrala Patriarhala de la Moscova "Hristos Mantuitorul".Dupa zeci de ani de dezbinare ,in sfarsit, intaistatatorul Patriarhiei de la Moscova ,Sanctitatea sa Alexei al II-lea,Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii ,a liturghisit impreuna cu IPS Lavr - presedintele Sfantului Sinod al BORus din afara granitelor.
|
Frumoasa vestea pe care ne-o dai. Ortodoxia are nevoie de mai multa unitate si de depasirea unor orgolii nationale (mai ales grecii). Catolicii vorbesc adesea despre Ortodoxie ca despre niste Biserici nationale autocefale care nu pot cadea la intelegere in unele probleme. De aceea ar fi, chipurile, nevoie de papa, pentru a sublinia caracterul universal al crestinismului, care depaseste granitele nationale si de limba. Eu cred insa ca nu papismul (cu care cocheteaza in interiorul ortodoxiei patriarhia ecumenica) este solutia, ci respectarea colegialitatii intre Bisericile locala, in spiritul iubirii fraterne (asa cum gasim in Noul Testament, in Faptele Apostolilor si epistolele pauline).
Rusii fac o lucrare misionara demna de admirat in intreaga lume. Bravo lor!
Insa ar trebui ca fiecare ortodox sa puna pe primul plan credinta, nu apartenenta nationala. Bine ar fi daca s-ar incepe respectarea canonului 34 apostolic. Treptat, e greu dintr-o data, dar in acea directie sa se tinda. In loc sa existe o rivalitate si o juxtapunere a jurisdictiilor in tarile unde nu exista populatie majoritar ortodoxa, normal ar fi sa se infiinteze acolo Biserici nationale, care sa fie privite cu tot respectul si iubirea de catre ortodocsii cu vechime. Decat sa ne raportam la situatii din trecut astazi depasite (Roma -astazi neortodoxa - nr. 1, Constantinopolul -astazi sub turci -nr.2 s.a.md), cred ca este nevoie de mai mult realism (pragmatism) si trecerea peste orgolii. Pentru o tara ca Franta, sa zicem, mie mi s-ar parea normal sa existe o Biserica Ortodoxa Franceza, nu parohii de toate culorile nationale. Asta nu va exclude slujirea in limbile credinciosilor (rusa, greaca, romana, franceza ...). Se va scapa insa de de dispute ce tin de politica bisericeasca si orgolii nationale, dand in acelasi timp un semnal celorlalti crestini (si in primul rand catolicilor) ca in ortodoxie universalul (dimensiunea crestina) este la fel de important ca particularul (dimensiunea nationala).
Poate ca gresesc din cauza unei informari insuficiente. Daca cineva are alta parere (preferabil una argumentata), il rog sa o spuna.