[Mihnea Dragomir]

Pastele unei părţi importante din Biserica Catolică, numită Biserica Romano-Catolică nu cade la aceleaşi date cu Paştele Bisericilor răsăritene (greco-catolică şi ortodoxă) din motive care ţin de astronomie.
Din cauza faptului că perioada mişcărilor de revoluţie ale Pământului în jurul Soarelui sunt multiplu neîntreg al perioadei de rotaţie a Pămâmntului în jurul propriei axe, mai exact din cauza faptului că un an durează 365 de zile, 6 ore şi nişte minute, s-a ajuns în cadrul calendarului respectat din Antichitate şi numit "iulian", care considera că anul are 365 de zile şi 6 ore, la un decalaj considerabil faţă de "realitatea astronomică" (la urma urmei, tot o convenţie), astfel încât în fiecare secol se "rămânea în urmă" cu aproximativ o zi.
Faptul a fost observat şi calculat în detaliu în vremea papei Grigore cel Mare, care a propus, având backgroundul astronomilor săi (între care s-a distins un astronom de origine română) o rectificare a calendarului. Acest calendar, numit şi gregorian, a fost adoptat mai întâi în Vest, mai apoi în Est. Cu o excepţie, şi anume data Paştelui, care în Bisericile Greco-Catolice şi Ortodoxe (cu o singură "excepţie a excepţiei", şi anume Biserica Ortodoxă Finlandeză, din câte îmi amintesc) au hotărât să sărbătorească Paştele pe stil vechi, iulian.
Deci, principiul de calcul al datei Paştelui este acelaşi şi în Bisericile Apusene şi în cele Răsăritene, anume "prima duminică cu lună plină de după echinocţiul de primăvară". Noaptea când cade echinocţiul de primăvară este aceeaşi: de pe 21 pe 22 martie. Dar diferă ceea ce se înţelege prin "21 martie", între cele două calendare existând o diferenţă care creşte cu o zi pe secol. De aceea s-a ajuns la situaţia în care Paştele Răsăritean cade, de regulă, mai târziu decât cel Apusean şi niciodată mai devreme.
Prin urmare, Bisericile Ortodoxe care au adoptat stilul nou, gregorian (ceva mai precis, dar tot convenţional faţă de timpul astronomic) l-au adoptat cu excepţia datei de pornire a modului de calcul al Paştelui, motivând această alegere în baza unui canon medieval care prevedea că Pascalia este imuabilă. În consecinţă, şi sărbătorile care depind de data Paştelui, aşa cum este Înălţarea, cad la alte date, pe când sărbătorile cu dată fixă, ca cea a Crăciunului, cad în aceleaşi zile ca cele din Bisericile de rit roman.
Faţă de Bisericile Ortodoxe care au rămas cu calendarul iulian (spre exemplu, faţă de "stavroveri"), Paştele din BOR cade în aceeaşi zi, fiind calculat "pe stil vechi", în schimb Crăciunul şi toate celelalte sărbători cu dată fixă cade în alte zile.

Sunt conştient că explicaţiile pe care am încercat să le dau sunt greu de înţeles, dacă e nevoie voi reveni cu detalii.