Citat:
În prealabil postat de lore86
da, mi-ai trezit amintiri frumoase.
stii ce e trist? ca am crescut si odata cu cresterea s-a intinat si haina sufletului si am pierdut bucuria sfanta care ma cuprindea in preajma Craciunului.an de an ma straduiesc sa o am, dar ...niciodata nu va mai fi la fel.
vezi, de aceea fericeste Mantuitorul pe cei care sunt ca pruncii:)
incerc acum sa o retraiesc vazand bucuria copiilor mei, freamatul lor de bucurie, emotia cu care canta colinde(ca deja am inceput repetitiile), dragostea lor.
e minunat...si cand ma gandesc ca asa eram si noi odata....
|
Abia am asteptat sa inceapa postul Craciunului ca sa pot asculta colinde si cu fiecare vers mintea mea se intoarce in acel timp al nasterii Mantuitorului intr-o iesle cu fan, cand magii calauziti de stea i-au adus daruri si inchinare. Sunt unele colinde asa frumoase incat parca traiesc aievea momentul acela si sufletul mi se inunda de o bucurie imensa care nu incape in cuvinte simple.
Pacat ca lumea in care traim a cam dat la o parte obiceiul colindelor... Copilasilor le e rusine sa mai mearga cu colinda ca se uita lumea urat la ei sau n-are lumea bani si nu le deschide usa. Asta e foarte trist pentru ca glasul colindatorilor vesteste minunea nasterii Mantuitorului ! Ma bucur sa aud ca voi ati inceput "repetitiile"! Inseamna ca macar cativa copilasi tot vor da glas minunii din Ajun!