Iubiti credinciosi
Vedeti ce spune mai ales Sfintul Apostol Pavel pentru Sfinta Impartasanie ? "Sa cerceteze omul pe sine si asa sa manince din piine si sa bea din pahar, ca cel ce maninca si bea cu nevrednicie, osinda isi maninca si bea!" La fel si Sfintii Parinti nu stabilesc exact de cite ori pe an sa ne impartasim ci cum sa ne pregatim mai bine pentru a fi vrednici de cele sfinte.
Daca pina acum citiva ani se punea accentul pe pregatirea canonica pentru Impartasanie, adica pe rugaciune, post si spovedanie, astazi se pune accentul mai ales de cite ori sa ne impartasim, adica pe deasa impartasanie. Aceasta arata ca a slabit credinta nostra. De aceea punem accentul pe cantitate, pe deasa impartasanie, cu o mai rara spovedanie, si cu post cit de scurt. Probabil se va dori pe viitor chiar impartasania zilnica, dupa practica Bisericii Catolice, ceea ce ar fi un adevarat dezastru duhovnicesc.
Pina acum centrul de greutate, locul de formare si crestere duhovniceasca era rugaciunea cu post si deasa spovedanie. Acum se constata o refuzare sau o marginalizare a spovedaniei si un zelotism superficial pentru Sfinta Impartasanie. Semnalul de alarma la dat manastirea Valdimiresi - Galati pina in anul 1955, ajungind sa impartaseasca pe oameni fara spovedanie si chiar pe mincate, dupa modelul catolic, calcind total Sfintele Canoane si traditia milenara a Bisericii Ortodoxe. Rezultatele negative ale acestei practice necanonice au fost foarte grave: Desacralizarea Spovedaniei si a Sfintei Impartasanii, calcarea in picioare a Canoanelor, a unei traditii canonice profound respectate la noi, fanatizarea maselor de credinciosi necatehizati, necinstirea postului, divizarea sacramentala in sinul Bisericii noastre, dezorientatea preotilor si credinciosilor, care s-a savirsit prin distribuirea Sfintelor Taine mirenilor acasa, ca sa se impartaseasca fiecare liber, dupa dorinta !
Aceasta este o adevarata nebunie, batjocorire de cele sfinte si ierosilie, adica sacrilegiu. Vedeti unde se ajunge cu cele sfinte daca nu se respecta Canonele si practica Bisericii ?
Iubiti credinciosi,
Niciodata nu a slabit credinta in Dumnezeu mai mult ca acum. Niciodata nu s-a profanat Spovedania si Impartasania mai mult ca acum.La impartasanie multi se grabesc, dar la rugaciune si post, la iertare si curatenie, la pocainta cu lacrimi, mai nimeni nu se sileste. In ce case se mai posteste azi miercurea, vinerea si cele patru posturi de peste an ? In ce familii nu se avorteaza copii si nu se practica paza de a nu avea copii ? Sau citi dintre credinciosi pot spune ca sunt impacati cu ai lor ? Citi merg astazi regulat la slujbele Bisericii, citi fac milostenii, se spovedesc adesea la cei mai iscusiti duhovnici si se roaga cu lacrimi ? Mai nimeni. Doar calugarii si credinciosii batrini de prin sate. Marea majoritate cauta o mintuire mai usoara, fara nici o osteneala. Cu adevarat deasa impartasanie nu sporeste credinta, ci mai degraba o slabeste, aruncind pe om in mindrie.
Ce este, deci, de facut ?
Sa ne intoarcem la marea evlavie si traditie din trecut, acceptind exceptii si pogoramint numai cu cei bolnavi, batrinii, si mame cu copii mici.
Si de cite ori pe an se cuvine sa ne impartasim ?
De cite ori se simte fiecare pregatit si ii da voie duhovnicul. De obicei calugarii se impartasesc, cel mai des saptaminal, in deosebi schimonahii batrini si bolnavii; iar cel mai rar la 30-40 de zile.
Mirenii se pot impartasi regulat in cele patru posturi si cel mai des la 30 de zile. Iar cei ce se afla sub canon, numai dupa implinirea canonului si cu dezlegarea duhovnicului sau.
Deci iata fratilor cum cei cu viata imbunatatita
NU doresc moartea credinciosilor, nici despartirea lor
pe veci de cele sfinte.. Ci ne indeamna cu dragoste spre o pregatire (
fireasca) premergatoare unirii cu Hristos.
Daca atunci cand mergi la o petrecere iti cauti haine cu o luna inainte si iti rezervi timp ptr coafor si manichiura cum oare nu ne vom pregati cand urmeaza sa ne unim cu Hristos? Si nu ma refer la ory ci vb la general. Suntem femei, daca trebuie sa stam la coafor o zi pentru a arata bine la o peterece stam? Eu cred ca da..
Dar daca trebuie o noapte de priveghere inainte de a ne atinge de Euharistie?..Stam?...Dumnezeu stie..Poate unnii da, poate altii nu...stie Stapana pe fiecare..nu suntem aici sa judecam. Sunt doar "simple intrebari" pe care eu mi le pun..
Parerea mea stricta si personala ( ca sa nu fiu catalogata omul" copy paste"
) este urmatoarea: mai bine sa recunoastem deschis si sincer cand gresim sau nu intelegem ceva. Sa
nu ne mai justificam caderile, pacatele. ..Ele sunt firesti suntem Oameni, Nu sfinti. Ca tindem ( poate) spre sfintenie..stie Stapana pe fiecare. Insa, Nimeni nu e fara de pacat!
Cu toate acestea..una e sa spui deschis: nu pot mai mult si alta sa spui, Nu e bine ceea ce ne invata sfintii parinti. Ne cer imposibilul..
Eu CRED ca ceea ce ne lipeste noua este ravna. Atat! Chiar de am cadea zilnic in pacate daca am avea ravna sa ne si ridicam nimic din cele spuse de pr Ioanichie mai sus nu ar parea greu.. Dar nu mai avem ravna. Cautam pe cele usoare..privind in jur si spunand dar...
toti fac astfel.
Problema e ca la judecata
NU mergem cu mama, cu venciul, cu sotia, sau cu cei de aici de pe forum. Ci doar cu noi insine..Asta-i adevarata problema pe care ar trebui sa o dezbatem aici si in fiecare clipa...