[fallen]

În prealabil postat de Mihailc

Spunea cineva că noi aici "vorbim discuţii" şi adevăr grăia.
Însă direcţia în care a luat-o discuţia e bună fiindcă, dacă ne cercetăm în lumina opiniilor pe care le susţinem, mai aflăm câte ceva despre noi înşine.

Habar n-am cum au ajuns la credinţă persoanele care sunt implicate în discuţia de faţă. Poate unii au avut şansa unui parcurs linear-progresiv, prin educaţie, mediu, studii etc. Ferice de ei.

Sunt însă unii care "şi-au venit în fire" în mijlocul unor încurcături existenţiale complicate, cum ar fi uniuni matrimoniale epuizate emoţional, concubinaje, dependenţe de diverse (alcool, tutun, droguri, sex etc), mediu profesional imoral şi ar mai fi multe altele.

Prima categorie văd să se poziţionează ultrascolastic faţă de a doua.

Ai fost dus la biserică din fragedă pruncie, ai bifat toate tainele de care ai avut nevoie pentru a te menţine în "stare de har", eşti la adăpostul unei familii fericite... pe scurt, binecuvântarea Domnului este peste tine.

Însă când îl vezi pe cel căzut între tâlhari, şi încercă să găsească o cale să scape din impas, nu numai că treci pe alături, dar îl şi trimiţi în iad pentru că aşa spun grilele de evaluare pe care le-ai găsit în lecturile tale pioase.

În acest caz ar trebui să-ţi pui întrebarea dacă nu cumva eşti autohipnotizat de siguranţa iluzorie pe care ţi-o oferă urmarea pas cu pas a grilei de evaluare a bunului creştin. Dacă nu cumva eşti o aramă sunătoare şi un chimval răsunător şi de dragoste ai uitat.

Poate suna dur ce scriu, dar pentru astfel de oameni Domnul s-a întrupat pentru a confirma mulţimea de reguli şi prescripţii pe care le propovăduiau cărturarii şi fariseii ca să se simtă în siguranţă "în starea de har".

Or noi citim altceva în Evanghelii... Că ori cât de jos ai ajuns, trebuie să te ridici şi să mergi.

Prin urmare... nu e lipsit de folos să posteşti cât timp eşti într-o încurcătură existenţială din care nu poţi ieşi de azi pe mâine. Ţinta ta rămâne Biserica şi Sfintele taine, dar fă tot ce poţi să te ridici, că dacă vei iubi mult, ţi se va ierta mult.

Cred totusi ca putini dintre noi nu se incadreaza intr-o categorie sau alta. Majoritatea suntem undeva pe la mijloc. (nici nu suntem "in stare de har" nici in "cazuti intre talhari")