Citat:
În prealabil postat de AthosT
Eu știu o carte care explică pe îndelete ce ai întrebat tu. Se numește "Îndrumarul Duhovnicului", de Eugen Drăgoi, apărută la Editura "Partener" în 2006.
Canoanele pentru spovedanie au fost înfăptuite de Sfinții Părinți ai Bisericii sau de Sfintele Sinoade.
Schema diminuării canonisirii(dupa Moliftelnic):
Epitimia: / Cu cât se scade Canonul:
Dacă face zilnic metanii / 1 an
Dacă face milostenie după putere / 1 an
Dacă postește Miercuri și Vineri / 1 an
Dacă nu va mânca Lunea carne / 1 an
Dacă are vârsta sub 30 de ani / 1 an
Dacă are vârsta sub 20 de ani / Se mai scade, cât apreciază duhovnicul
Dacă vrea să intre în monahism / Se va scădea o treime din canon
Dacă vrea să intre în mănăstire de obște / Se scade jumătate din Canon
Totul, desigur, poate să varieze după măsura pocăinței și la aprecierea duhovnicului.
Paște fericit îți doresc!
|
Am intalnit in mai multe carti scrise de preoti contemporani, mentionarea faptului ca acesti preoti au incercat sa nu opreasca pe cineva de la primirea Sfintei Impartasanii, pentru pacate grele, evident, mai mult de cinci ani...Explicatia, m-a descumpanit putin: pentru ca asa spunea Dumitru Staniloae in "Dogmatica" sa.
Si ma intrebam, daca Dumitru Staniloae, a putut sa deroge de la numarul de ani prevazuti in aceste canoane, un alt preot de ce nu ar putea sa faca (eventual chiar alte derogari, pentru perioade mai scurte de cinci ani...)?
Dat fiind faptul ca fiecare preot duhovnic a primit darul de a dezlega de pacate, imi inchipui ca e bine sa cunosti niste indicatii, insa, in definitiv, canonul de pocainta il stabileste fiecare duhovnic in parte, in functie, desigur, de pacatele savarsite de cel ce se spovedeste, dar mai ales de dorinta aceluia de a se indrepta, de a se pocai.