Citat:
În prealabil postat de vasiram2006
multumesc pentru incurajari. E drept ca sf. Anton se incurca cu Antonie, dar multi ortodoxi tin acest post in ziua de marti...sa fie vreun lucru rau?
|
Cine tine martea se roaga la Sfantul Anton de Padova, sfant catolic, moastele se gasesc in Padova, Italia considerat sfantul care face miracole, ca si pentru ortodocsi Sfantul Niculae.
Sfantul Anton di Padova, este ocrotitor al pruncilor si al saracilor.
Sfantul Antonie cel Mare, este un sfant ortodox. Foarte mare pentru noi.
Sfântul Antonie cel Mare (251-356), "părintele monahilor", este poate cel mai popular ascet[COLOR=#000000] și socotit a fi începătorul vieții calugare[/COLOR][COLOR=#000000]ști. Este considerat de tradiția monastică drep întemeietor al monahismului[/COLOR][COLOR=#000000], împreună cu Sfântul Pahomie cel Mare[/COLOR][COLOR=#000000]. [/COLOR]
[COLOR=#000000]Prăznuirea lui se face la data de 17 ianuarie[/COLOR][COLOR=#000000] în toate tradițiile creștine.
[/COLOR]
[COLOR=#000000]Viața lui a fost povestită de sfântul Atanasie cel Mare[/COLOR][COLOR=#000000] (298-373), arhiepiscop[/COLOR][COLOR=#000000] de Alexandria[/COLOR][COLOR=#000000] (Egipt), într-o carte rămasă clasică în genul ei (biografia unui călugăr vestit), Vita Antonii - Viața lui Antonie -, scrisă la puțină vreme după moartea lui Antonie (+356), între anii 357 și 359. [/COLOR]
[COLOR=#000000]Vestitul părinte al monahismului [/COLOR][COLOR=#000000]s-a născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc în anul 251, ca fiu al unor țărani crestini[/COLOR][COLOR=#000000] înstăriți; aici a învățat să practice credința, mergând des la biserică. După moartea părinților săi - Antonie avea pe atunci vârsta de 20 de ani -, întrebându-se care este calea lui în viață, a auzit în biserică cuvântul Evangheliei,[/COLOR][COLOR=#000000] care zice: "De voiești să fii desăvârșit, mergi, vinde avuțiile tale și, venind, urmează Mie" (Matei 19,21[/COLOR][COLOR=#000000]). Antonie a primit acest cuvânt ca și cum îi era adresat lui direct și, după ce și-a împărțit averea la săraci și a dat-o pe sora lui în grija unei comunități de fecioare, s-a retras în singurătate. A viețuit la început într-o colibă la marginea satului natal, sub ascultarea unui alt ascet din regiune, mai vârstnic și mai experimentat, iar apoi într-un mormânt idolesc părăsit. [/COLOR]
[COLOR=#000000]În 286, la vârsta de 35 de ani, se așază într-o fortăreață părăsită situată pe malul drept al Nilului, la marginea deșertului, "muntele dinafară", în locul numit Pispir, unde rămâne timp de 20 de ani, până în 306, când ucenicii lui îl obligă să părăsească acest loc de asceză, în urma atacurilor diabolice ce l-au lăsat aproape mort. În acest moment devine părintele spiritual al multor călugări din diferitele "colonii monastice" din deșerturile Egiptului, dintre care cele mai vestite erau cele din Nitria și Schit (Skete). [/COLOR]
[COLOR=#000000]Către anul 310, întreprinde o călătorie la Alexandria, căutând să îmbărbăteze pe martirii crestini [/COLOR][COLOR=#000000]prigoniți de stăpânirea romană în timpul persecutiei lui Maximin[/COLOR][COLOR=#000000]. [/COLOR]
[COLOR=#000000]În anul 312 se instalează deșertul adânc, pe muntele Kolzim (sau Kolzum / Qolzum, nu departe de malul Mării Roșii, unde se găsește astăzi mănăstirea care-i poartă numele). Aici trăiește până la moartea sa (356) împreună cu doi ucenici,[/COLOR][COLOR=#000000] nepărăsind locul decât pentru a-și vizita discipolii sau pentru a face o a doua călătorie la Alexandria, spre a-l susține pe Sfântul Atanasie[/COLOR][COLOR=#000000], persecutat de partida pro-ariana[/COLOR][COLOR=#000000].
[/COLOR]
|