[zaharia_2009]

Este f. bine (si acesta este doar un fel de a spune) sa ne ferim de ispititorul care este desavirsit in inselare , si stie tare bine sa te faca sa crezi, sa fi convins ca el nu exista exact in locul in care se desfata de sufletele neatentilor.
A proceda inarmati cu stiinta la orice lucru pe care il consideram si duhovnicesc , sau legat de duhul omenesc, nu asigura nici o protectie impotriva amagitorului . Stiinta este doar o amagire in cunoasterea lui Dumnezeu , a lucrarilor Sale din afara Sa, a minunilor sale !
Fratii catolici,spre exemplu, s-au departat de multe ori de Dumnezeu , cautind stiintific , analizind chimic , aghiasma ca sa poata explica de ce nu s ealtereaza .
La fel au procedat si cu sfintele moaste , cu Giulgiul din Torino , cu Marele Graal, cu determinarea grupei de singe a Mintuitorului de pe diverse surse (piroane, lemnul sfintei cruci, giulgiu, etc !) si tot la fel au procedat si cu aparitiile in trup a entitatilor din lumea lui Dumnezeu . Ba chiar in cele din urma au acceptat si si explicat si existenta extraterestrilor .
Defapt , ei au dat pe Dumnezeu laoparte din lucrarile Sale si l-au inlocuit cu mult neputincioasa stiinta .
La fel a procedat prin anii '50 si un profesor universal (universitar am vrut sa spun ,desigur !) francez , pe nume R. Mody , chirurg de meserie, care a luat chiar si premiul ateilor (premiul Nobel) pt. o lucrare ce a facut mult zgomot in lumea demult secularizata a apusului , si care se referea la existenta "vietii de dupa viata". A facut un studiu pe 50 de cazuri de moarte clinica si a dedus el cam cum ar fi in Rai.
In orientul ortodox insa lucrurile stau cu totul si cu totul altfel, vis-a-vis de fenomenul vietii de dupa viata.
Multi adormiti au fost in lumea de dincolo, fie in Rai , fie in iad si s-au intors atit cu povesti cit si cu diverse obiecte drept marturie .
Stim de fiul vaduvei din Nain care a fost trezit dupa o zi de adormire... dar nu stim ce ar fi povestit . Stim de Lazar , cel inviat a 4 zi din morti, ca dupa revenire nu a vrut sa povesteasca nuimanui ce a vazut in iad , dar ca de atunci incolo viata sa s-a schimbat complet ( a mincat numai fructe , o data pe zi si a trait in rugaciune/cugetare continua catre Dumnezeu ).
Stim de asemenea din Patericul egiptean pe batrinul calugar care adormind a ajuns pina in Sinul lui Avraam iar de acolo s-a intors cu o bucata de piine in sin , si a povestit apoi tot ce a vazut ucenicilor.
Mai aproape de noi, in chilia parintelui Cleopa sunt multe poze pe pereti (inafara de icoane) cu parintele si alte personaje . Una dintre poze infatiseaza un profesor (i-am uitat numele ; chiar rog pe cei care stiu bine acest lucru sa mi-l spuna si mie !) care a murit si care in ziua inmormintarii a inviat . Acesta a fost in iad si a fost coplesit si ingrozit de ce este acolo astfel incit spunea tuturor ca nu poate povesti ce a vazut , caci este de nepovestit in cuvinte omenesti, dar doar poate spune cit de rau este ; este rau de tot ! Dupa invierea din morti , ori de cite ori mergea la liturghie (la Sihastria) si traia cu adevarat sfinta taina plingea necontenit in asa fel incit si oamenii din biserica intotdeauna plingeau de plinsul lui .
Minastirea Crasna prahoveana ,mare lavra, este un loc in care se aduna totdeauna fii duhovnicesti (pt. spovedanie, impartasanie si sfat de invatatura) unii cu vechime mare si din toate colturile tarii .
In anul 2010 am cunoscut o batrinica de 65-70 de ani , din Galati si care venea in aceasta lavra de 40 de ani. Era in putere, nu o aducea nimeni , venea doar cu trenul si si pe jos ,iar in urma cu 35 de ani a avut o moarte de o zi , in spital fiind internata,din care s-a trezit pe o masa de ciment la morga. Nu povestea decit ca raiul este atit de frumos ca nu exista sa il vezi si sa nu mori de bucurie . Era cunoscuta in minastire de toata obstea, de alti pelerini si chiar ea se comporta ca si ghid si indrumator pt. cei care veneau pt. prima data .
In cimitirul aceleasi mari lavre , exista linga mormintul parintelui Arsenie Praja (probabil ca multi au citit cartea despre el) mormintul unei mirene (Natalia... si nu mai stiu cum) bucuresteanca de origine si care fara sa fi "incercat" vreo moarte "aparenta" a avut multe vedenii cu lumea de dincolo . Probabil ajunsese la cine stie ce nivel duhovnicesc.

Si exemplele sunt multe , trecute in Proloage ca si in Pateric, dar ceea ce atrage atentia este faptul ca Biserica Ortodoxa a avut intotdeauna discernamintul si credinta nestramutata ca daca pe Dumnezeu sau pe lucrarile sale din lume le vom cerceta prin minte, prin inteligenta , prin stiinta atunci fara a prinde de veste , deja ne indepatam din ce in ce mai mult de El.
Dumnezeu si lucrarile Sale se cerceteaza numai cu duhul , pt. duhul tau si in Duhul !

Restul , sunt exercitii sterile , orgolioase si pretentioase, ambitioase, care se aseamana in zadarnicie cu copilasul din marturisirea lui Augustin in care acesta sapase o groapa pe tarmul marii si cu un ciob de oala tot cara apa din mare ca sa mute odata si oadata marea in acea gropita !

Cine se indoieste de invatatura ortodoxa, ca si de trairea acesteai sa caute atunci si sa faca o lucrare stiintifica , pe orice tema , despre cum il putem studia pe Dumnezeu si cele ale sale , cum le putem obiectiva si in final cum sa le facem de netagaduit !

NB: intentia mea nu a fost sa deranjez cu aceasta parere (desi se poate intimpla si asta, mai ales cind omul este plin de entuziasm) ci sa reamintesc ca cele ale lui Dumnezeu nu pot fi cunoscute decit cu sufletul . Mintea ... nu este de folos aici !