Cand mai postam pe forum, sa ne gandim: ce simt in inima mea cand dau replica unui frate, sau surori? Cand citesc multe topic-uri, ma ingrozesc sa citesc din partea fratilor romani cum se intrec care mai de care sa-si expuna mai ironic si ingamfat, vocabularul imbogatit ca sa para mai destept in fata fratelui sau surorii, cand dragii de ei, nu se vad cat de saraci par sufleteste, ca daca ar fi fost bogat in ambele, ar simti sa vorbeasca celuilalt, de la inima la inima, incat sa se simta simplitate si smerenie in limbajul care il foloseste in postarea lui.
Si atat timp cat nu exista acest lucru, dialogurile dintre crestini pe aceste topic-uri, saraceste duhovniceste, si nu imbogateste.
Cand citesc postarea cuiva, nu-mi trebuie sa stiu cat de bogat este el in DEX cand isi expune parerea, vreau sa simt in citirea randurilor scrise, cat de bogat sufleteste este, ca sa ma pot folosi si eu. Ce doresti sa transmiti in inima mea cand citesc randurile tale?
Noi, inca nu ne dam seama, ca vom da socoteala in fata lui Dumnezeu, pentru tot cel care s-a smintit din pricina noastra, cu sau fara voia noastra.
Sa ne iubim fratilor, ca sa fim uniti intru Hristos, sa spunem cu dragoste, fratelui, ce avem de spus, ca el sa simta ca indiferent de parere, pro sau contra, care ne-am expus-o, acest lucru am facut cu dragoste ca unei persoane scumpe noua.
Cu dragoste, pentru fratii mei romani!
|