View Single Post
  #2  
Vechi 31.01.2009, 21:26:35
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post Despre Manastirea Hadambu

După o istorie zbuciumată și insuficient elucidată în toate detaliile și sinuozitățile sale, adeseori cu aspecte contradictorii, se poate afirma că mănăstirea cunoscută îndeobște sub denumirea tradițională de Schitul din Dealul Mare sau sub cea actuală, mai simplă, dar și mai cuprinzătoare de Mănăstirea Hadâmbu a trecut în ultimii 10-15 ani printr-un vădit reviriment, printr-o perioadă fără precedent de renaștere din propriile sale vestigii.f1

Ceea ce se știe sigur, atât din pisania ctitoriei, cât și din unele documente domnești, este faptul că, în anul 1659, voievodul Gheorghe Ghica i-a dăruit lui lani Hadâmbu, fost chelar, un loc „în pădurea lașilor, la Dealul Mare", pentru a construi acolo o biserică si că această biserică avea hramul de ziua „Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu", adică la 8 septembrie. Este limpede că noua așezare monahală, care a luat cu vremea proporțiile unei mănăstiri, s-a numit apoi „Hadâmbu", după numele ctitorului ei.

A rămas până acum neelucidată afirmația din pisania lăcașului, potrivit căreia „dumnealui lani Hadâmbu a înnoit și a făcut această biserică în anul 1659", ceea ce înseamnă că, dacă atunci a înnoit-o numai, pe locul respectiv se afla deja o biserică mai veche, construită probabil din lemn și pe care noul ctitor a refăcut-o, construind-o din piatră. Ipoteza este cu atât mai plauzibilă, cu cât o veche tradiție românească spune - și numeroase documente o confirmă - că, de regulă, o nouă biserică se construiește pe locul uneia mai vechi sau undeva prin apropiere. In sprijinul acestei ipoteze vine și faptul că, într-un document din 1658, deci anterior celui din 1659, este menționată o mănăstire din Dealul Mare, cu hramul în ziua Sfântului Nicolae, adică la 6 decembrie. Documentul se referă la o danie pe care această mănăstire o primește în ziua de 4 august 1658. Se ridică în acest caz problema dacă biserica Mănăstirii din Dealul Mare, cu hramul Sfântului Nicolae, pomenită în documentul din 4 august 1658, este totuna cu biserica pe care a înnoit-o „dumnealui lani Hadâmbu" în 1659, potrivit pisaniei existente și acum în mănăstire, sau este cu totul alta. lată întrebări la care viitoarele cercetări istorice și arheologice vor trebui să răspundă.
Oricum, specialiști dintre cei mai autoritari în domeniu au relevat faptul că Mănăstirea Hadâmbu, așa cum a fost construită ea începând cu anul 1659, este un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea și că biserica, de mici dimensiuni, prezintă un plan mixt, caracterizându-se prin diferite amenajări defensive, proprii incintei de plan rectangular, prevăzută la colțuri cu turnuri circulare, specifice construcțiilor cu funcții de apărare.

De-a lungul existenței sale, Mănăstirea Hadâmbu a fost supusă mereu eroziunii timpului, vicisitudinilor istoriei, dar și răutăților si neglijențelor omenești, care uneori sunt mai dăunătoare decât stihiile naturii. Pe la începutul veacului al XX-lea, când Nicolae lorga vizita mănăstirea, admirând cu evlavie frumusețea locurilor și farmecul inefabil al peisajului, marele istoric nu putea să nu deplângă, în același timp, starea jalnică în care ajunsese venerabilul așezământ monahal. Această situație s-a perpetuat până în pragul vremurilor noastre, când, mai cu seama, construcțiile anexe, dar - în bună parte - și biserica au căzut aproape de tot în paragină.

Lucrările de restaurare, construire și reconstruire din ultimii I 5 ani au asigurat Sfintei Mănăstiri dăinuire, dar și o amplă și temeinică dezvoltare. Toate acestea au fost posibile, pe de o parte, datorită evlaviei credincioșilor noștri care, în ceasuri de cumpănă, au alergat întru întâmpinarea nevoințelor noastre, iar pe de altă parte, datorită cumințeniei și vredniciei părinților și fraților din această mănăstire, care și-au închinat viața slujirii lui Dumnezeu și oamenilor. Fără adânca lor credință, fără generozitatea și competența temeinică a unor distinse personalități din lași și Suceava, ar fi fost mult mai anevoioasă construirea unui edificiu atât de apreciat ca noua biserică, ce poartă hramul „Acoperământul Maicii Domnului", considerată de specialiști drept o capodoperă de arhitectură ecleziastică în stilul tradițional ștefanian. în rândul marilor realizări din ultimul deceniu al veacului trecut se cuvine să menționăm și monumentalul edificiu al arhondaricului, expresie generoasă a spiritului de ospitalitate moldovenească, restaurarea și consolidarea bisericii monument, reconstruirea stăreției vechi, construirea unui agheasmatar, săparea și amenajarea a trei fântâni, precum și anexele gospodărești menite să rezolve numeroasele probleme economice curente ale mănăstirii, situată într-un spațiu pe cât de minunat, pe atât de izolat.

Protos. Nicodim Gheorghiță
Attached Images
File Type: jpg manastirea-hadambu-60.jpg (50,7 KB, 9 views)
Reply With Quote