Niciodata nu am putut sa inteleg aceste vorbe "acum este ingeras si vegheaza pentru mama sa/fratele sau". Pot sa inteleg durerea si sa inteleg cuvinte de alinare, dar oare exista vreo dovada in Biblie, in cartile Sfintilor Parinti, in canoanele bisericesti pentru aceasta schimbare de natura? Si cand cineva sufera, nu stiu cum poti sa il amagesti cu ceva ce nu face parte din credinta noastra si care o poate face sa se indeparteze de adevar. Si hai sa spunem ca ii spui asa, o zi, doua, trei, dupa ce si-a pierdut fiinta draga. Dar chiar nu putem sa facem fata durerii? Si atunci nu e de mirare ca unii oameni nu se roaga si nu fac fapte bune pentru cei plecati, daca ii considera deja ingeri...
|