1.Sabat in ebraica inseamna odihna. Sfintii Parinti, avand in vedere ca duminica este sabatul crestinilor, o vad prefigurata ca odihna vesnica.
2.Sigur, nu "se pare", crestinii sarbatoreau duminica, ziua invierii Domnului, in care se adunau si savarseau Euharistia. De unde stim asta? In primul rand din scrierile Sf. Ignatie Teoforul, martir, sacrificat in 107, mancat de fiare la Roma cu ocazia sarbatorilor organizate de imparatul Traian in cinstea victoriei contra dacilor, mare personalitate crestina, episcop al Antiohiei hirotonit de Sf. Ap. Pavel, care, in drumul spre Roma, a trimis comunitatilor crestine prin care trecea, diverse epistole. Astfel, in ep. catre magnezieni, cap. IV, scrie: "Voi sa nu tineti sambata ca fatarnicii", ca asa erau numiti evreii atunci, iar crestinii nu voiau sa aiba nimic in comun cu evreii, si data Pastilor se amana cu a saptamana daca cadea odata cu cea a evreilor. Ceva asemanator gasim si in Didahia, sau invatatura celor 12 Apostoli. Apoi toate scrierile din primele secole amintesc numai duminica. Ideea ca ar fi fost tinuta sambata (data evreilor prin Moise) este relativ noua (sec. XVIII) este lansata de adventisti prin scrierile lui Hellen White (numita si "minciuna alba"), o dezechilibrata mintal care trece drept profeteasa sectei. Nici adventistii n-au scapat de dezbinare pentru ca sunt si dintre ei care tin duminica. Crestinii tin duminica pentru ca crestinismul se bazeaza pe Invierea Domnului (care a avut loc duminica) si nu pe legea lui Moise data numai evreilor si celor ce adera la ei. Ei (adventistii) ii mint pe semidocti ca Sf. Constantin cel Mare ar fi inlocuit sambata cu duminica (decretul din 321 consfintea in Imperiu duminica ca zi libera, pentru a fi ajutati crestinii sa mearga la Liturghie).
|