Atrasu-m-ai cu dorul Tau, Hristoase, si schimbatu-m-ai cu dumnezeiasca Ta dragoste. Ci arde cu focul cel nematerial pacatele mele si ma invredniceste sa ma satur de desfatarea dintru Tine, ca pe amandoua venirile Tale sa le maresc, veselindu-ma, Bunule (Tropar din randuiala Sfintei Impartasiri).
"Intreg esti dulceata, Mantuitorule; intreg esti dorire si dor nesaturat; intreg esti frumusete cu neputinta de ajuns. Si cel ce a luat, prin virtutile sufletesti si trupesti, cunostinta unora ca acestora si a tainelor ascunse in cuvintele sfintilor barbati si a dumnezeiestilor Scripturi si mai ales a dumnezeiestilor Evanghelii, acela nu se mai odihneste de dorul si de lacrimile cele multe ce izvorasc intr-insul pururea in chip nesilit" (Petru Damaschinul, Invataturi duhovnicesti, Filocalia V).
|