In diaspora biserica este formata din oameni veniti din toate colturile tarii. Preotul la rindul lui slujeste cum o facea in tara in parohia lui.
Ca atare apar lucruri care sint "straine" pentru o parte de crediniciosi sau doar necunoscute?
Fiind un forum mare pe care se gasesc si teologi si preoti asi dorii sa intreb (poate si altii) ce tine de obicei local si ce tine cu adevarat de biserica.
La noi luminarile de la impartasanie se aduna arzinde intr-un suport care este ridicat in fata preotului cind acesta arata ultima data Sfintele Daruri. Se suprapune daca doriti cu momentul in care se cinta "am vazut lumina cea adevarata".
Acum pe mine ma deranjaza f. mult lucrul acesta si nu l-am vazut inca la nici o alta biserica romaneasca sau greceasca sau siriana in care am intrat.
In primul rind "lumina cea cereasca" cine a vazut-o sau daca a vazut-o stie ca nu-i cea de luminare.
Iar in al doilea rind nu-mi convine deloc ca in loc sa ma inchin la Sfintele daruri sa o fac la spatele respectivului care tine tansos stativul ridicat!
M-am plins preotului fara folos (respectivul cu stativul fiind "un apropiat":))
Am vazut ca in cazul slujirii cu un episcop , diaconul inca tine o luminare DAR se trage intr-o parte cind apar Sfintele Daruri.
Va intreb pe voi daca-i normal asa si nu am stiut-o eu si pe unde se mai intimpla asa ceva?