Citat:
În prealabil postat de Penticostalul Traditional
In primul rand vreau sa-mi cer iertare, am recitit mesajul meu și imi dau seama ca am scris pe un ton sententios. De fapt la mine este mai mult o întrebare: cum se impaca invocarea ajutorului sfintilor care au murit cu interdictia din Levitic?
Pasajul pe care mi l-ai sugerat îl înțeleg în felul următor: Luca 9:28-31
Iar după cuvintele acestea, ca la opt zile, luând cu Sine pe Petru și pe Ioan și pe Iacov, S-a suit pe munte ca să Se roage. Și pe când se ruga El, chipul feței Sale s-a făcut altul și îmbrăcămintea Lui albă strălucind. Și iată doi bărbați vorbeau cu El, care erau Moise și Ilie, Și care, arătându-se întru slavă, vorbeau despre sfârșitul Lui, pe care avea să-l împlinească în Ierusalim. - Isus se duce împreună cu cativa ucenici pe munte, sa se roage
- In timp ce se roaga (comunica cu Dumnezeu) se arata doua persoane, Moise si Ilie, care comunica cu El. Nu cred ca erau fantome ci persoane reale, chiar ei. Mărturisesc ca nu m-am gandit prin prisma asta la acest episod pana acum. |
Mulțumesc pentru răspuns, așa cred și eu, Moise era la fel de viu și de întreg precum Hristos și Ilie, iar ca să înțeleg asta n-am nevoie de proteza teologică numită "învierea lui Moise" născocită de adventiști. Evenimentul excepțional pe care-l numim "Schimbarea la Față" este întâlnirea singulară dintre prezentul perisabil al lumii noastre și prezentul continuu al eshatonului inaugurat cu Învierea Domnului.
Ei bine, dacă sfinții lui Dumnezeu (care nu sunt neapărat aceiași cu sfinții oamenilor) sunt vii și întregi precum Moise, suspiciunea de necromanție și necrolatrie pică.