"Sfantul Mare Mucenic si Tamaduitor Efrem s-a nascut la 14 septembrie 1384; a ramas orfan de tata inca de cand era mic iar la varsta de 14 ani a intrat in manastirea Bunavestire a Preasfintei Maici a lui Dumnezeu de pe Colina Neprihanitilor din Attica;acolo, cu mare ravna a luat pe umerii sai nepretuita Cruce a Domnului, primind ca semn al desavarsirii moartea sa cea infricosatoare si slavita intru mucenicie.
Prin vietuirea sa calugareasca a devenit asemena ingerilor facandu-se ucenic al marilor nevoitori si parinti ai pustiei si urmand vreme de aproape 27 de ani sfintei lor nevointe.
La 14 septembrie 1425, de ziua Inaltarii Sfintei Cruci, a fost luat in robie de catre turci si asa a inceput mucenicia lui; acesta s-a sfarsit la 5 mai 1426, intr-o zi de marti pe la orele 9 dimineata, avand atunci varsta de 42 de ani.
Rugandu-se si aflandu-se in mijlocul unor cazne atat de ingrozitoare-caci fusese spanzurat intr-un copac ce inca mai exista, cu capul in jos, cu picioarele si capul pironite, iar la sfarsit strapungandu-i-se trupul martirizat si acoperit cu un lemn inrosit(ii infipsesera in pantece o bucata de lemn aprins si maruntaiele sale ardeau, in vreme ce trupul ii era strapuns de multe cuie, din acelea cu care fusese rastignit Domnul nostru Iisus Hristos pe Cruce)-, viteazul atlet al lui Hristos isi dadu sufletul in mainile Stapanului sau, de la Care primi cununa de Mucenic si darul facerii de minuni"...

Recomand tuturor cartea "Viata, aratarile, minunile, acatistul si Paraclisul Sfantului EFREM CEL NOU grabnicul ajutator si marele facator de minuni"
Cu adevarat "Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai"!