[Leonid7]

Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este cea mai impresionantă prezenţă omenească din istorie. Părinţii imnografi şi teologi ai Bisericii noastre nu ezită să o compare cu îngerii, pentru a evidenţia sfinţenia persoanei sale: „cea mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii”.

Cu adevărat Maica Domnului este unică. Întâi de toate, pentru că este cea mai mare binefăcătoare a neamului omenesc. Din aceasta a luat firea omenească Dumnezeu-Omul şi a făcut posibilă părtăşia cu El pentru fiecare om.

În al doilea rând, este făptura cea mai apropiată de Dumnezeu-Creatorul, cu cea mai mare îndrăzneală către Acesta: „Mult contează rugăciunea Maicii pentru bunăvoirea Stăpânului”.

În al treilea rând, ea este şi cea mai apropiată faţă de fiecare persoană umană. Este mai aproape de noi decât cele mai apropiate rude ale noastre, mai aproape de noi decât îngerul nostru păzitor, este mai mamă decât însăşi mama noastră.

De asemenea, persoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este legată de cea mai mare minune din istoria lumii: Sfânta Întrupare.

În sfârşit, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, ca Maică a Domnului, ne introduce în cea mai mare taină de care „se miră toată făptura, lăudându-te, se cutremură mintea”, aşa după cum este considerat modul în care prin poarta trupului Maicii lui Dumnezeu, Domnul şi Dumnezeul nostru intră în istorie şi în lume, „în chip de rob”.

Aceste cinci indicii determină şi alte cinci trăiri interioare ce se nasc din părtăşia noastră cu Maica Domnului. Această relaţie ne pricinuieşte cea mai adâncă recunoştinţă pe care o poate cunoaşte omul, şi de aceea nici nu ne săturăm să-i mulţumim şi să o slăvim. De asemenea, pricinuieşte şi cea mai statornică încredere, acea încredere care ne face să recurgem la ajutorul ei chiar şi pentru cele mai dificile probleme ale noastre: „nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese ruşinat, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ci darul cel bun cerându-l, îl primeşte întru cererea cea de folos”. Dar simţim şi cea mai dulce căldură şi cea mai adâncă mângâiere alături de ea, de aceea, printre numele date Maicii Domnului se numără şi acestea: Paramythía (Mângâietoarea), Parigorítria (Mângâietoarea), Glykofiloúsa (Dulcea Sărutare). Marii Părinţi teologi, precum Cuviosul Ioan Damaschin, Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Nicodim Aghioritul, exprimă cutremurul şi uimirea Bisericii în imnuri cu totul deosebite şi prin exprimări dogmatice, încercând cu recunoştinţă şi slăvire să rânduiască în cuvinte minunea fecioriei ei. În sfârşit, fiecare rugăciune către Maica lui Dumnezeu ne înzestrează înlăuntrul nostru cu cea mai intensă luminare pe care o poate cuprinde sufletul omenesc.

Vă urez ca Dumnezeu să vă dea rodire adevărată întru rugăciune, iar Maica Domnului să ne izbăvească din nevoi, din întristări, din dureri, din problemele de zi cu zi, dar mai ales, să desăvârşească întru fiecare acel model tainic al ei, în harul şi duhul vieţii ce va să fie.