Responsa

[Mihnea Dragomir]

Un topic dedicat raspunsurilor oficiale formulate de Congregatia pentru Doctrina Credintei (fostul Sfant Oficiu al Inchizitiei) la diverse intrebari formale adresate de episcopi, preoti, institutii sau laici in mod individual.

Nu o data am gasit aceste raspunsuri ca foarte utile: ele parca raspundeau unor intrebari pe care eu insumi mi le-am pus. In plus, sunt cum nu se poate mai oficiale: Congregatia este principalul sector al aparatului central al Bisericii care e insarcinat cu ortodoxia credintei, precum si cu orice implicatie a ei, indiferent de domeniu (in liturgica, in avizarea beatificarilor, ca sa dau doar doua exemple) Marele Inchizitor detine o pozitie eminenta in cadrul Bisericii, deciziile sale neputand fi rasturnate decat de Papa insusi. In prezent, functia este asigurata de cardinalul german Gerhard L. Muller, care a succedat altui cardinal german: Joseph A. Ratzinger.

Ca regula generala, raspunsurile Congregatiei au o minuta (de tip "afirmativ" sau "negativ") si o motivare, care cuprinde logica si baza doctrinara a raspunsului. Ele nu sunt publice, dar nu sunt nici secrete ecleziale: sunt adresate postulatorului si e la latitudinea lui de a le face sau nu publice. Totusi, unele raspunsuri la chestiuni care sunt de ordin mai general si ar putea interesa pe multi, sunt publicate in monitorul oficial.

La intrebarea formala adresata de episcopul de Cadiz: "poate un transsexual (barbat, dar nascut femeie) sa fie nas de botez ?", Sfantul Oficiu raspunde "negativ". Motivarea:

"Regarding this particular [issue], I inform you of the impossibility that it be admitted. The transsexual behavior itself reveals, in a public manner, an attitude that is opposed to the moral demand of resolving one's own problem of sexual identity according to the truth of one's own sex. Therefore, it is evident that this person does not possess the requisite of leading a life according to the faith and to the position of godfather (CIC [Code of Canon Law] Can 874 §3), not being able, therefore, of being admitted to the position either of godmother or of godfather. Discrimination is not to be seen in this, but only a recognition of an objective lack of the requisites that by their own nature are necessary to take over the ecclesial responsibility of being a godparent."

[Mihnea Dragomir]

La un "dubium" (intrebare oficiala) privind cum trebuie procedat in cazul in care credinciosul care ar vrea sa se impartaseasca si ar putea primi Preasfantul Sacrament sufera de intoleranta la gluten, Congregatia pentru Doctrina Credintei precizeaza:
-Ostiile care sunt lipsite de gluten sunt materie invalida pentru consacrare
-Ostiile care au un continut scazut de gluten sunt materie valida, daca din aceeasi materie s-ar putea face paine fara adaugarea unor produse care, in mod obisnuit, nu fac parte din procesul de panificatie
-un credincios care, avand intoleranta la gluten, nu se poate impartasi nici macar cu hostii avand un continut redus de gluten, se poate impartasi valid folosind specia vinului singura
-preotul aflat in aceeasi situatie se poate impartasi valid in acelasi mod, daca instiinteaza pe ordinariul sau.
-mustul, inteles ca suc de struguri ori ca must oprit in timpul procesului de vinificatie, este materie valida pentru Sf Euharistie.
-preotul care este incapabil sa bea chiar si o cantitate mica de vin si care nu poate bea nici must ori e in imposibilitate de a-l obtine ori conserva in forma stabila, poate, cu permisiunea ordinariului, sa se impartaseasca numai cu specia painii.
-in cazul in care situatia impune folosirea painii cu continut scazut de gluten sau/si folosirea mustului, specii continand paine normala si un calice cu vin normal trebuie sa existe pe Sfanta Masa.
-preotul care nu poate consuma nici paine saraca in gluten nu poate oficia singur Sfanta Euharistie.
-avand in vedere rolul central al Euharistiei in viata unui preot, episcopii vor manifesta multa prudenta in hirotonirea acelor candidati care nu pot folosi paine cu gluten sau vin fara a-si pune sanatatea in pericol.

Sursa

[Mihnea Dragomir]

In anul 1970, Papa Paul al VI-lea a raspuns la un dubium formal care intreba daca, in cazul in care Craciunul cade dupa o zi de obligatie, prezenta credinciosilor la liturghia din seara primei zile satisface ambele obligatii.

Raspuns: negativ. Motivatia pe scurt: "doua zile de obligatie=doua Misse".
Sursa

Prin urmare, catolicii care nu au "binecuvantate motive" trebuie sa fie prezenti la liturghia de Duminica 24, fiindca e Duminica, precum si la liturghia de luni, 25, fiindca e zi de obligatie extraduminicala.
Pe de alta parte, obligatia este indeplinita daca Duminica, preziuna Craciunului, se merge la slujba de doua ori: de exemplu dimineata si seara de Ajun, fiindca regula "doua obligatii-doua Misse" este, atunci, inteplinita. In acest caz, oarecum exceptional, este admisa impartasirea de doua ori in aceeasi zi.

[Demetrius]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

In anul 1970, Papa Paul al VI-lea a raspuns la un dubium formal care intreba daca, in cazul in care Craciunul cade dupa o zi de obligatie, prezenta credinciosilor la liturghia din seara primei zile satisface ambele obligatii.

Raspuns: negativ. Motivatia pe scurt: "doua zile de obligatie=doua Misse".
Sursa

Prin urmare, catolicii care nu au "binecuvantate motive" trebuie sa fie prezenti la liturghia de Duminica 24, fiindca e Duminica, precum si la liturghia de luni, 25, fiindca e zi de obligatie extraduminicala.
Pe de alta parte, obligatia este indeplinita daca Duminica, preziuna Craciunului, se merge la slujba de doua ori: de exemplu dimineata si seara de Ajun, fiindca regula "doua obligatii-doua Misse" este, atunci, inteplinita. In acest caz, oarecum exceptional, este admisa impartasirea de doua ori in aceeasi zi.

Nu poate fi admisa(ma si mira afirmatia) deoarece impartasirea a doua ar fi o desconsiderare a celei dintai.
Singura situatie rezonabila(exceptionala) ar fi ca in ajun nu s-ar mai ajuna, dupa cum se vede si in linkul de mai jos:

https://www.noutati-ortodoxe.ro/cale...ar=2023#luna12

[Demetrius]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

In anul 1970, Papa Paul al VI-lea a raspuns la un dubium formal care intreba daca, in cazul in care Craciunul cade dupa o zi de obligatie, prezenta credinciosilor la liturghia din seara primei zile satisface ambele obligatii.

Raspuns: negativ. Motivatia pe scurt: "doua zile de obligatie=doua Misse".
Sursa

Prin urmare, catolicii care nu au "binecuvantate motive" trebuie sa fie prezenti la liturghia de Duminica 24, fiindca e Duminica, precum si la liturghia de luni, 25, fiindca e zi de obligatie extraduminicala.
Pe de alta parte, obligatia este indeplinita daca Duminica, preziuna Craciunului, se merge la slujba de doua ori: de exemplu dimineata si seara de Ajun, fiindca regula "doua obligatii-doua Misse" este, atunci, inteplinita. In acest caz, oarecum exceptional, este admisa impartasirea de doua ori in aceeasi zi.

Revin asupra subiectului ca sa precizez ca in cazul a doua zile de obligatii succesive(duminica=obligatie duminicala, luni=obligatie extra-duminicala), vecernia celei de-a doua zile din seara primei zile este anulata de obligatia (Missa) din prima zi; nu se poate face vecernie in nicio zi de obligatie, tocmai pentru a anula paradoxul. Asadar, tot doua zile succesive vor fi alocate pentru cele doua obligatii, adica "doua obligatii-doua Misse-doua zile".