Ortodocșii români din Ucraina

[RappY]

Disputa curentă

În cadrul Sfântului Sinod BOR de pe 29 februarie s-a declarat astfel:

Principalele hotărâri ale Sfântului Sinod sunt următoarele:
(...)
binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.
(...)

Amintesc aici că într-un sondaj de opinie din Ucraina, s-a constatat că 61% dintre românii de acolo vor lăcașuri de cult sub oblăduirea BOR, și doar 4% au zis că este o idee rea (pagina 11 din acest studiu). Restul s-au abținut.

Ca răspuns la această decizie Biserica Ortodoxă a Ucrainei (cea „autocefală”) s-a declarat nemulțumită, susținând că BOR i-ar încălca jurisdicția și s-a plâns la Patriarhia Ecumenică.

Luând în considerare decizia Sfântului Sinodul al Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie 2024, referitoare la Ucraina, după discuții, s-a luat hotărârea unanimă de a trimite scrisori de la Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Ucraina către Înalt Preafericitul Patriarh Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, prezentând poziția Bisericii Ortodoxe din Ucraina.

Sinodul constată că unul dintre principiile fundamentale ale ordinii canonice și a structurii Bisericii Ortodoxe este că fiecare Biserică Ortodoxă locală are jurisdicție exclusivă în limitele teritoriului său canonic. De asemenea, prin Marele Sinod de la Constantinopol din 1872, s-a stabilit că formarea structurilor canonice ale Bisericii nu poate fi bazată exclusiv pe principii tribale sau filiale, care nu unesc credincioșii ortodocși, ci împart Trupul unic al Bisericii și creează schismă.

Printre altele, în scrisori se subliniază că, conform ordinii canonice și a definițiilor Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina, recunoscute internațional, inclusiv de statul român prieten, teritoriul Ucrainei este sub jurisdicția canonică exclusivă a Bisericii Ortodoxe din Ucraina și niciuna alta.

Fiind o biserică iubitoare pentru toți credincioșii ortodocși din Ucraina, indiferent de originea lor etnică, și având grijă pastorală pentru nevoile spirituale ale credincioșilor ortodocși care se identifică cu tradiția națională și bisericească românească și trăiesc în Ucraina, Biserica Ortodoxă din Ucraina, prin hotărârea Sfântului Sinod (Jurnalul nr. 39 al ședinței din 27 iulie 2019), a adoptat următoarea hotărâre: „Luând în considerare nevoile pastorale ale comunităților ortodoxe vorbitoare de limbă română din Ucraina, după modelul organizării vieții bisericești a parohiilor Bisericii Ortodoxe Române cu majoritate etnică ucraineană – să formeze Vicariatul Ortodox Român al Bisericii Ortodoxe din Ucraina (Biserica Ortodoxă din Ucraina) pentru organizațiile religioase (comunitățile religioase și mănăstiri) din Ucraina cu majoritate etnică românească.

Sfântul Sinod exprimă speranța că toate problemele care necesită reglementare vor fi rezolvate de Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Ucraineană în spiritul iubirii frățești, al ordinii canonice și al definițiilor Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.

https://www.rostonline.ro/2024/03/bi...i-din-ucraina/

Context istoric

Trebuie menționat că în prezent în Ucraina există două jurisdicții în conflict:

• Biserica Ortodoxă Ucraineană (numită mai jos BOU) - cea cu vechime, ținea de BO rusă / Patriarhia Moscovei până în 2022, este recunoscută de toți inclusiv de BOR.
• Biserica Ortodoxă a Ucrainei (numită mai jos BOaU) - „autocefală” - ține în practică de Constantinopol. Este recentă și recunoscută doar de Bisericile grecești.

Cronologie

• în 1686 Patriarhia Ecumenica a pus ierarhia din Ucraina sub jurisdicția Moscovei (deci BOU).
• în 1992 a fost creată „Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană” care nu a fost recunoscută de nimeni. Aceasta s-a rupt în câteva jurisdicții.
• în 2015 Patriarhia Rusă acordă Bisericii Ucrainene „autonomie extinsă” (dar nu autocefalie).
• în 2018 Patriarhia Ecumenică a anulat actul său din 1686 și a recunoscut autocefalia unei jurisdicții, numită acum Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU). Așa s-a produs o schismă între Constantinopol și Moscova care au avut mai multe certuri de-a lungul timpului.
• în 2019 a fost întronizarea Mitropolitului Epifanie ca primat al noii biserici (BOaU) la care a participat doar patriarhul ecumenic (nicio altă Biserică autocefală).
• în 2022, BOU și-a declarat independența față de Patriarhia Moscovei în urma invaziei ruse.

(mai multe detalii)

E de amintit că atunci când s-a format BOaU în 2018-2019, cele mai mari mănăstiri ucrainene (Lavra Pecerska, Mănăstirea Pociaev, Lavra Sveatogorsk), refuzau „orice legătură cu Biserica autocefală” (în 2023, autoritățile ucrainene au arestat stareți deci nu știu situația actuală). De asemenea când s-a acordat autocefalie BOaU doar 2 din cei 95 de episcopi ucraineni s-au alăturat noii instituții. Pe lângă asta, BOaU a fost criticată pentru legături mai strânse cu greco-catolicii decât cu ortodocșii din BOU. La momentul de față există multe conflicte, BOU reclamând că BOaU le fură bisericile prin violență. BOaU afirmă că majoritatea ucrainienilor ortodocși sunt de partea lor și împotriva BOU.

Mitropolitul Longhin Jar din Bănceni, regiunea Herța, este episcop român din BOU și păstorește numeroși români în Ucraina.

Majoritatea parohiilor românești din Ucraina fac parte din BOU, deci Biserica Ortodoxă Română din Ucraina ar prelua credincioșii în special de la BOU (din Bucovina de Nord, Herța, Bugeac) nu BOaU, dar BOaU sunt cei ce s-au arătat revoltați de decizia BOR.

________________

Threadul pentru situația românilor din Moldova