Duminica a V a din Post este Duminica Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca. Din talcuirea la Triod a lui Makarios Simonopetritul aflam ca "Sfanta Maria Egipteanca n-a avut probabil chiar viata pe care i-o atribuie Sfantul patriarh Sofronie in faimoasa sa biografie. Potrivit studiilor recente facute pe aceasta tema, aceasta ar fi mai degraba o amplificare legendara in scopuri didactice a vietii unei Sfinte Maria Egipteanca din Palestina, despre care vorbesc Viata Sfantului Teoctist din Lesbos, doua istorii ale lui Pavel din Monembasia si o istorie "folositoare de suflet" anonima. Potrivit Vietii Sfantului Teoctist, confirmate de Chiril din Skythopolis in Viata Sfantului Chiriac scrisa de acesta, aceasta Marie a vietuit in Palestina, unde mormantul ei era cunoscut si venerat. Ea a fost cantareata la biserica Anastasis din Ierusalim si a ales sa fuga singura in pustie din cauza "scandalurilor" pe care le-a prilejuit frumusetea ei. Ioannis si Panamon au intalnit-o in desert aproape in aceleasi imprejurari in care o intalneste Zosima pe Maria Egipteanca in Viata patriarhului Sofronie. Ea le-a povestit plecarea sa in pustie, viata sa de asceza infricosatoare (timp de 18 ani, nu 40) rugandu-i sa vina din nou la ea la intoarcerea din vizita pe care acestia o faceau avvei Chiriac. Cand acestia au revenit la grota sfintei anahorete, au gasit-o moarta si au ingropat-o ca pe Maria Egipteanca.
Vedem, asadar, ca, afara de cateva trasaturi legendare, de altfel justificate duhovniceste, istoria Sfintei Maria Egipteanca ramane in esenta identica cu cea a Mariei Palestinianca. Singura mare diferenta, adaugata artificial sau imprumutata din viata unei alte sfinte de catre Sfantul Sofronie, sta in descrierea conduitei Mariei inainte de plecarea sa in pustie. Relatarea patriarhului Sofronie o prezinta ca pe o mare pacatoasa, ca pe un el de nimfomana care nu s-a dus in Palestina decat din cauza pasiunii sale patologice pentru desfrau (semnificativa pentru caracterul irational al patimii) , in timp ce Maria Palestinianca pare sa nu fi fost supusa poftelor pe care le provoca altora, retragandu-se in desert tocmai pentru a preintampina pacatul.
Chiar daca relatarea patriarhului Sofronie nu corespunde adevarului, prin caracterul ei exemplar si sugestiv a facut din Maria Egipteanca una dia sfintele cele mai populare al Bisericii Ortodoxe. Cultul ei e atestat inainte chiar de difuzarea Vietii scrise de Sofronie si prima mentiune explicita a praznuirii sale in manuscrise, in Duminica a V-a din Postul Mare, urca in secolul XI. Insistenta patriarhului Sofronie asupra pacatelor Mariei si a caracterului nestapanit al patimii sale, care intuneca cu totul in ea orice facultate rationala si o impinge in ciuda ei spre pacat, permitea punerea cu atat mai mult in valoare a caracterului surprinzator si miraculos al convertirii ei. De indata ce ar fi inteles semnul dumnezeiesc care o impiedica sa intre in biserica pe urmele barbatilor pe care-i dorea, si a dobandit prin harul lui Dumnezeu constiinta pacatului ei, Maria realizeaza fara sa mai astepte "rasturnarea" radicala a fiintei pe care o pretinde pocainta (metanoia), plecand in desert si ducand aici o viata de penitenta si asceza, a carei maxima severitate era pe masura freneziei desfasurate de pacat.
Exemplul Mariei permitea imnografilor sa extraga o multime de lectii duhovnicesti pentru credinciosii angajati pe calea pocaintei, si indeosebi cu privire la caracterul radical al intoarcerii si rasturnarii conduitei realizate de pocainta (metanoia). Ei exprima aceasta rasturnare prin cupluri antinomice si sintetice, dupa modelul procedeului stilistic extrem de utilizat in imnografia bizantina in tot ce priveste Patima si mantuirea, si care prezinta mantuirea drept vindecare a asemanatorului prin asemanator: vindecarea intaiului Adam de cel de-al doilea Adam, nimicirea mortii prin moarte, a patimii prin Patima etc.
"Cea care pe multi i-a prins cu undita trupului, cu ochii si, pentru o scurta placere, i-a facut mancare diavolului, a fost pescuita cu tot adevarul de dumnezeiescul har al cinstitei Cruci, facandu-se ea prea dulce mancare lui Hristos".
|
08.04.2008, 13:36:06
Subiecte asemănătoare
Mod linear
