Ce se-ntampla cu cei care parasesc manastirea?

[rebellu007]

pai ce sa-i faci. asta au ales ei. sa fie marginalizati. iti asumi chestia asta. mai ales ca sti cum stau lucrurile dinainte. imi para rau sa spun asta dar cam asa e pana la urma. si un om care divorteaza e privit altfel... si unul care a facut puscarie... si unul care are SIDA... toti, pana la urma ar trebui tratati la fel, daca e sa gandim crestineste. insa Dumnezeu le poate da incercari tocmai prin aceste reactii ale familiei sau a bisericii... nu cred ca putem da noi un raspuns. e ca in povestea cu persoanele publice care trebuie sa si-i asume pe paparazzi. cam asa e si aici la o analiza simplista. pleci din manastire? ok! dar nu cu mana goala. iti iei si crucea cu tine! asta e crucea lor si trebuie s-o duca pana la capat.

[costel]

Mantuirea nu depinde de loc, ci de starea sufleteasca. Sfantul Teofan Zavoratul spune: "In orice loc va puteti mantui si in orice loc puteti pieri. Primul inger intre ingeri a pierit. Apostolul Iuda intre apostoli, in prezenta Domnului insusi a pierit. Iar talharul - si pe cruce fiind, s-a mantuit..." Poate ca doar venind in lume ajunge sa se asemene talharului. Altfel risca sa ramana un inger cazut, un apostol care isi vinde invatatorul...

[isaia]

Dacă o soră de mănăstire nu va rămâne încontinuare se canoniseşte 1 an oprire de la împărtăşanie, căci în sufletul ei deja făgăduise fecioria.
Dacă o rasoforă nu va rămâne în mănăstire, se canoniseşte 3 ani oprire de la împărtăşanie căci a lăsat haina călugărească şi dacă se va căsători i se va face doar Cununia a Doua, plus încă 1 an oprire de la împărtăşanie; nu poate fi deci preot de mir (rasoforul) şi nici nu poate lua un viitor preot în căsătorie, nici pret fost căsătorit, aceasta fiind notificată desfrânare.
Dacă este monah deja nu se mai poate vorbi de căsătorie, căderea se socoate ca desfrânare şi se canoniseşte dublu cel al mirenilor, 14 ani şi întoarcerea în mănăstire când va putea.
Totuşi trebuie stiut că după canoanele monahale nu se călugăreşte cineva decât la o vârstă trecută de maturitate:la femei doar la 40 de ani, la bărbaţi la 25 de ani ca excepţie pentru necesarul ierarhiei.
Dacă citim şi prin cărţile de Istorie Bisericească putem afla că în vremurile străvechi fiecare familie, fie ţăran, fie boier, fie domnitor erea dator să-şi afierosească un copil mănăstirii, chiar dacă aceşti afierosiţi nu vroiau. Ca mai pe urmă să te minunezi aflând că aceşti afierosiţi au înţeles prin viaţa această că este un lucru măreţ - mulţi călugări, foşti fii de domnitori au ajuns mitropoliţi contribuind la buna conducere a Ţării când domnii nu mai puteau face prea mult.

Vezi Pravila Bisericească, Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, Regulile Mari şi Mici ale Sfântului Vasile cel Mare, Constituţiile Sf. Vasile cel Mare, Istoria Bisericii Ortodoxe Române.

[AndreiB]

În prealabil postat de isaia

Dacă o soră de mănăstire nu va rămâne încontinuare se canoniseşte 1 an oprire de la împărtăşanie, căci în sufletul ei deja făgăduise fecioria.
Dacă o rasoforă nu va rămâne în mănăstire, se canoniseşte 3 ani oprire de la împărtăşanie căci a lăsat haina călugărească şi dacă se va căsători i se va face doar Cununia a Doua, plus încă 1 an oprire de la împărtăşanie; nu poate fi deci preot de mir (rasoforul) şi nici nu poate lua un viitor preot în căsătorie, nici pret fost căsătorit, aceasta fiind notificată desfrânare.
Dacă este monah deja nu se mai poate vorbi de căsătorie, căderea se socoate ca desfrânare şi se canoniseşte dublu cel al mirenilor, 14 ani şi întoarcerea în mănăstire când va putea.
Totuşi trebuie stiut că după canoanele monahale nu se călugăreşte cineva decât la o vârstă trecută de maturitate:la femei doar la 40 de ani, la bărbaţi la 25 de ani ca excepţie pentru necesarul ierarhiei.
Dacă citim şi prin cărţile de Istorie Bisericească putem afla că în vremurile străvechi fiecare familie, fie ţăran, fie boier, fie domnitor erea dator să-şi afierosească un copil mănăstirii, chiar dacă aceşti afierosiţi nu vroiau. Ca mai pe urmă să te minunezi aflând că aceşti afierosiţi au înţeles prin viaţa această că este un lucru măreţ - mulţi călugări, foşti fii de domnitori au ajuns mitropoliţi contribuind la buna conducere a Ţării când domnii nu mai puteau face prea mult.

Vezi Pravila Bisericească, Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, Regulile Mari şi Mici ale Sfântului Vasile cel Mare, Constituţiile Sf. Vasile cel Mare, Istoria Bisericii Ortodoxe Române.

multumim Isaia pentru postare.
daca tot ai citit canoanele, poate ii raspunzi saracutzei surioare Ory, care este foarte amarita din cauza unei prietene de suflet care a parasit manastirea, traieste in curvie cu un barbat, pentru ca nu e cununata si are si citiva copii?
deci, ce ar trebui oare sa faca aceasta sora a noastra in Domnul?

În prealabil postat de isaia

Totusi trebuie stiut că după canoanele monahale nu se călugăreste cineva decât la o vârstă trecută de maturitate: la femei doar la 40 de ani, la bărbati la 25 de ani ca exceptie pentru necesarul ierarhiei.

deci inteleg ca este canon sa nu se calugareasca femeile inainte de 40 de ani...foarte bine, dar de ce nu se respecta acest canon si se calugaresc de tinere?? atunci, in cazul in care nu rezista in manastire nu ar trebui judecate asa aspru. nu foloseste nimanui sa umblam cu ocaua mica!

În prealabil postat de ory

Stiai ca nu este voie sa primesti frati in manastire la o varsta frageda, cum ar fi pana-n 20 de ani, ori astazi se primesc in manastiri de la 13-14 ani (cica s-au lepadat de lume!), de care lume, de cea pe care nu au cunoscut-o, si daca ajunge la maturitate in manastire, si vrea sa descopere lumea pe care n-a cunoscut-o niciodata, a cui este vina atunci cand vrea sa plece? La varsta aceea frageda n-a fost dorinta de apropiere de Dumnezeu, cat a fost un capriciu. Daca ai vrea sa te casatoresti la 14 ani, nu-ti da voie nimeni, cica esti copil, inca, atunci de ce la manastire da voie...sa iei o decizie ireversibila dpdv canonic? In ziua de astazi nu mai stai pana la calugarie 11 ani, ci poate chiar si doar un an sau doi, stiai asta!? ce experienta monahala poti dobandi in acest rastimp? Stiai ca se fac preoti si la 18-19 ani, ieromonahi, total neadmis in realitatea scrierilor, ori ca se fac episcopi si la 30 de ani, iarasi neadmis in canoane (pana la 40 de ani), iar voi vorbiti atata de scrieri, si-i judecati pe cei care pleaca din manastire, voua va convine, doar nu sunteti in locul lor.

f. grav ca se intampla asa ceva in manastirile noastre.

În prealabil postat de AndreiB

traieste in curvie cu un barbat, pentru ca nu e cununata si are si citiva copii?

ce cuvinte grele arunci! ea sta necununata impotriva vointei ei, i se refuza Sfintele Taine, inclusiv impartasania, pentru ca unii au ales ca aplice sau sa nu aplice niste canoane, dupa bunul plac.

[ory]

Nimeni,absolut nimeni nu-si asuma eroarea care creeaza haos in cele din urma,in randul monahilor,atunci cand acestia sunt calugariti la varsta de 17 ani,si chiar hirotoniti la varsta de 18 ani.Toata lumea invoca cele canoane,toata lumea se grabeste sa arunce cu pietre in cei care parasesc manastirea,dar nimeni nu-si asuma aceasta colosala nedreptate de a admite copii in manastire.Eu nu vorbesc din auzite,cunosc prea bine situatia,iar aceasta ramane neschimbata,fiindca nu se vorbeste niciodata de psihologia infantila,ci Doar de un Dumnezeu vag care oricum,nu prea are de-a face cu tot acest hazard de sihastrie imaginara.In realitate lucrurile decurg altfel,dar le ignoram si mergem mai departe "judecand" ca niste natangi VIATA unor oameni manipulati si indoctrinati de "vise".
Am mai spus,admir si admit viata monahala,atata timp cat aveasta se desfasoara bazata pe principii impacate cu moralitatea si constiinta adevaratei lepadari sociale,dar in nici un caz pe o exploatare fizica si psihica a unor copii care nu stiu ce vor.
NU CRED CA DUMNEZEU ARE DE-A FACE CU ACEASTA AMAGIRE DE "DESAVARSIRE",...prea multa iresponsabilitate,prea multa nepasare si nedreptate in aceasta viata,aparent casta.

[AndreiB]

În prealabil postat de ory

Nimeni,absolut nimeni nu-si asuma eroarea care creeaza haos in cele din urma,in randul monahilor,atunci cand acestia sunt calugariti la varsta de 17 ani,si chiar hirotoniti la varsta de 18 ani.Toata lumea invoca cele canoane,toata lumea se grabeste sa arunce cu pietre in cei care parasesc manastirea,dar nimeni nu-si asuma aceasta colosala nedreptate de a admite copii in manastire.Eu nu vorbesc din auzite,cunosc prea bine situatia,iar aceasta ramane neschimbata,fiindca nu se vorbeste niciodata de psihologia infantila,ci Doar de un Dumnezeu vag care oricum,nu prea are de-a face cu tot acest hazard de sihastrie imaginara.In realitate lucrurile decurg altfel,dar le ignoram si mergem mai departe "judecand" ca niste natangi VIATA unor oameni manipulati si indoctrinati de "vise".
Am mai spus,admir si admit viata monahala,atata timp cat aveasta se desfasoara bazata pe principii impacate cu moralitatea si constiinta adevaratei lepadari sociale,dar in nici un caz pe o exploatare fizica si psihica a unor copii care nu stiu ce vor.
NU CRED CA DUMNEZEU ARE DE-A FACE CU ACEASTA AMAGIRE DE "DESAVARSIRE",...prea multa iresponsabilitate,prea multa nepasare si nedreptate in aceasta viata,aparent casta.

ory, surioara :)), vrei matale sa shinbi regilile si canoanele Bisericii duoar ca sa o ajuti pe prietena matale?
vreai?

[ory]

Andrei...ESTI PREA MIC!
Daca ar fi vorba doar de o persoana,atunci nu ar constitui o problema.Mai bine ai spune cava concret despre subiect,fara sa-mi atingi postarea in mod personal.