Cum va simtiti dupa Sfanta Liturghie?

[Iubirea]

În prealabil postat de Daniel777

Pun aceasta intrebare,pentru ca spre surprinderea mea ,am observat ca unii oameni se simt mai rau dupa Liturghie,decat in alte zile obisnuite.Devin mai moroconosi,mai critici,unii chiar mai deznadajduiti.
.

Eu cred ca depinde de gandul pentru care mergi la Sf. Liturghie si apoi depinde la ce gandesti mai departe in timpul Sf. Liturghii...
Oricat ar fi slujba de inaltatoare si oficiata de un mare traitor....daca noi nu mergem pentru a fi prezenti in comunicare si pentru a trai comuniunea...sigur ca la sfarsit suntem mai rau decat atunci cand am venit.
La inceput eram odihniti....dar dupa 2-4 ore de stat si gandit la te miri ce, de vazut doar ce face X si Y in jurul tau...normal ca incepi sa obosesti si odata cu oboseala sa se schimbe mimica fetei iar privirea incepe sa se incetoseze. :))))

Sfanta Liturghie este "cununa" cultului crestin fiindca in aceasta se produce minunea intalnirii cu Hristos. Aceasta intalnire este reala doar pentru crestinul care se impartaseste cu Trupul si Sangele Domnului Iisus Hristos. Pentru unul ca acesta este sfintenie, iar la iesire se va simti asemenea lui Hristos. Pentru ceilalti, chiar daca au stat la randuiala asa cum se cuvine, dar nu s-au Impartasit, din diferite motive, chiar binecuvantate, Sfanta Liturghie se face, in cel mai bun caz, prilej de plingere, iar la iesire acestia trebuie sa fie cuprinsi de o stare de parere de rau imensa si pocainta reala in acelasi timp, pentru ca nu s-au unit cu Hristos Domnul. Pocainta va impinge spre marturisire si in scaunul spovedaniei fiecare caz in parte, dupa a lui greutate, isi va gasi usurarea si libertatea spre normalitatea vietii de crestin: Impartasirea cu Domnul.

Aceasta este prezentarea ideala si corecta. Aceasta asezare in corectitudine, ca orice ideal, il va solicita pe crestin in fiecare clipa a vietii lui, nu doar de patru ori pe an sau poate o data pe an, sau poate mai rar! Iata de ce, in realitatea de azi, cand crestinii incearca sa se eschivezeze tot mai mult de la eforturile spirituale, se poate ajunge a se vorbi despre Sfanta Liturghie ca despre o suljba de lauda doar, sau de cateheza doar, sau de reintalnire cu vecinul doar, sau cine stie ce alt fel de slujba, dupa necesitatea nostra josnica si nu dupa Evanghelia lui Hristos!

Dar nu trebuie sa fie asa! Nu a spus El oare: "Căci pâinea lui Dumnezeu este cea care se coboară din cer şi care dă viaţă lumii. " (Ioan 6,33), si acestea: "Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţi spre pomenirea Mea." (Luca 22,19), si acestea: "Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi." (Ioan 6,53)? Cand se implinesc acestea in biserica si pentru cine sunt acestea adevarate? Sa luam aminte!

Asta nu inseamna ca daca nu ma pot impartasi nu trebuie sa stau la Sfanta Liturghie, ci inseamna ca trebuie sa ma simt vinovat, cu adevarat si profund si sa repar neintarziat greseala mea, mai inainte de a trece trei Sfinte Liturghii in aceasta stare gresita. De ce trei si despre cum se repara in practica aceasta greseala azi, voi posta in postul urmator o scrisoare pe care am trimis-o acum ceva timp unui frate aflat in neintelegere dupa ce primise sfat de la episcopul sau sa tina cont sa nu lase trei Sfinte Liturghii fara sa se Impartaseasca, scrisoare ce mi se pare a fi exact in explicarea a ceea ce am afirmat pana acum.

Domnul sa ne ajute sa mergem spre Rai si nu... in alta parte!

Iubitul meu frate,

Fie ca Hristos, Domnul nostru cel Bun, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale, pururea Fecioara Maria, sa va umple inima de caldura Duhului Sfant in toate clipele vietii; mai ales in cele de tristete!

Mare este taina crestinilor! Iar Stapanul nostru este bun si drept si nu va lasa nici o rugaciune de-a noastra neluata in seama. Sa pui acest lucru in inima fratiei tale si sa-l transmiti si celor cu care te intalnesti in drumurile de zi cu zi; sa-l transmiti, mai intai cu exemplul propriu si apoi cu cuvantul. Caci ce folos este daca doar vorbesc si nu fac?

Prea Sfintitul Parintele nostru Timotei adevar graieste, pentru ca Duhul va vorbi mereu prin gura episcopului Bisericii. Datori suntem cu ascultare totala si daca este ceva ce mi se pare ca nu inteleg, sigur nu Duhul a vorbit neclar ci eu, pacatosul, sunt "tare de ureche" si nu vreau sa inteleg. "Smerita ascultare" a sfintilor Parinti!!!! Asta este ortodoxia, frate al meu preaiubit! Cand Domnul vede ca omul se asaza de bunavoie in ascultarea cea de viata-datatoare, El Insusi se pogoara in inima omului aceluia si isi face acolo biserica, din care se va auzi neincetat lauda si cantare dumnezeiasca. "Tamaie cu bun miros" este orice vorba si orice fapta a omului aceluia si intreg trupul lui se sfinteste. Asa sa fii si fratia ta, amin!

Preasfintitul Parinte Timotei a spus ca bine este ca omul sa nu lase sa treaca trei sfinte Liturghii fara sa se impartasasca. Parintele, bun fiind, este ingaduitor, stiind neputinta omului si vicisitudinile traiului in tara straina. Dar aceasta invatatura este de la Sfintii Parinti si acestia spun chiar ca nu ii este ingaduit crestinului sa lipseasca trei Dumninici sau sarbatori de la adunarea din Biserica (Sf. Liturghie), fara cauze binecuvantate, caci daca face aceasta, s-a lepadat de Biserica cu voia lui.
Iata ce ne invata Biserica despre aceasta: "Cine nu ia parte la Sfanta Liturghie, acela a incetat de a mai fi crestin adevarat. Legatura lui cu Hristos e rupta; unul ca acela s-a facut madular uscat, bolnav sau mort al Bisericii sau al Trupului lui Hristos (Ioan 15, 5-6). De aceea, vechile randuieli ale Sfintilor Parinti pedepseau pe cei ce lipseau de la biserica mai mult de trei duminici una dupa alta (Canonul 11 al Sinodului din Sardica si Canonul 80 al Sinodului VI ecumenic)."
Pe aceasta randuiala si pe faptul ca orice crestin cand participa la Sfanta Liturghie o face pentru a se uni prin Impartasanie cu Domnul Hristos, s-a bazat parintele episcop cand a spus cuvantul despre impartasanie. Sa ascultati de preasfintia sa!

In practica trebuie cu intelepciune si blandete duhovniceasca a se judeca orice caz in parte. Nu este indicat si nici corect pentru reusita lucrarii duhovnicesti sa folosesti un sablon. Deci sa ai in vedere ca daca vrei sa te zidesti in Domnul trebuie sa ai o relatie personala cu El printr-un indrumator in Biserica, un preot duhovnic. Astfel, cazului fratiei tale i se va administra un leac sau o povata ce este potrivita intru totul si nu doar pe bucatele. Adica, sunt cazuri cand, din diverse motive binecuvantate, un crestin nu se poate impartasi macar la fiecare a treia Liturghie, cu toate ca el doreste si sunt cazuri cand ar putea dar nu vrea crestinul. Numai duhovnicul poate sa cerceteze si sa spuna fiecarui crestin, in parte si nu la modul general, ce are de facut! Parintele episcop a transmis invatatura generala a Sfintilor Parinti, cea care este calauzitoare pentru toti, caci asa se cuvine unui episcop bun, dar fiecare crestin, fara sa se abata de la aceasta invatatura, va cere sfat duhovnicului sau atunci cand doreste sa o puna in practica in viata sa. Duhovnicul, cu luare aminte va cerceta sufletul crestinului, dragostea lui si puterea lui spre mantuire si va sprijini pe crestin spre intelegerea cea buna.
[..........]

Mila Domnului sa fie cu noi, cu toti!

[windorin]

Dupa fiecare Sfanta Liturghie, ma cuprinde tristetea faptului ca nu am trait'o cu toata inima si cu toata puterea.
Ma mahnesc de multele ganduri care m'au luat in primire, neputandu'le sta impotriva.

Oricum am fi si oricum ne'am simti insa, mai bine la Sfanta Liturghie, decat oriunde altundeva.
Cum mai zic eu uneori, "Doamne, sunt prost si netrebnic, dar sunt prostul Tau, la Tine stau si astept indreptarea."

[Daniel777]

A durat 6 saptamani de cand m-am impartasit ultima oara,si vreau sa va spun ca de-abia am asteptat aceasta Sfanta Liturghie de duminica ca sa ma impartasesc din nou.
Am simtit acut lipsa ei,mai ales ca eram dupa o perioada cand am reusit sa ma impartasesc aproape in fiecare saptamana.
Si am tras o concluzie,citind si ce a spus Pr.Gheorghe: Fratilor,sa nu treaca trei Liturghii fara sa va impartasiti,sau dupa cum spunea parintele Cleopa ,40 zile.
Poate saptamanal sa fie prea des,insa sa nu fie nici prea rar...
Sufletul are nevoie de aceasta hrana duhovniceasca..

[Rodica50]

În prealabil postat de windorin

Dupa fiecare Sfanta Liturghie, ma cuprinde tristetea faptului ca nu am trait'o cu toata inima si cu toata puterea.
Ma mahnesc de multele ganduri care m'au luat in primire, neputandu'le sta impotriva.

Oricum am fi si oricum ne'am simti insa, mai bine la Sfanta Liturghie, decat oriunde altundeva.
Cum mai zic eu uneori, "Doamne, sunt prost si netrebnic, dar sunt prostul Tau, la Tine stau si astept indreptarea."

Frumos spus, Windorin!

As adauga- nu degeaba i se spune-Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie! Atunci ma simt acasa si cat de frumosi sunt oamenii, cat de luminoase le sunt chipurile, sunt buni si minunati! Sa ne pastram aceasta stare permanent!

[windorin]

În prealabil postat de Rodica50

Atunci ma simt acasa si cat de frumosi sunt oamenii, cat de luminoase le sunt chipurile, sunt buni si minunati!
Sa ne pastram aceasta stare permanent!

Eu am momente in care ii vad urati pe oameni, chiar la Liturghie fiind.
Ma intristez de cum apar imbracati sau cum se comporta unii oameni in biserica, in loc sa ma bucur de prezenta lor in Biserica.

Cu toate acestea, este numai o ispita si o lipsa de dragoste.
Se cuvine a spune: "Bine este noua a fi aici." (Marcu 9, 5)

Ma bucur pe cat pot de faptul ca Domnul ma tine in Biserica, in pofida comportamentului si a gandurilor mele.

[costel]

Nu am ajuns din nefericire sa am sentimentul intalnirii si unirii cu Dumnezeu la fiecare Liturghie. Sunt zile cand indraznesc sa spun ca ma intorc acasa mai mult Dumnezeu decat om, gata sa iert orice, sa ajut si pe cei ce nu au cerut ajutorul, sa ma rog pentru toti, sa impartasesc bucurie celorlalti prin toate, dar sunt si zile cand desi particip, nu simt ca ma intalesc cu El. Imi e departe si asta pentru ca mi-au devenit mai aproape patimile. Deci, simt bucurie dupa Liturghie daca am reusit sa indepartez patimile si tristete, daca le-am hranit si adapostit in mine.

[floricica]

În prealabil postat de Rodica50

Frumos spus, Windorin!

As adauga- nu degeaba i se spune-Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie! Atunci ma simt acasa si cat de frumosi sunt oamenii, cat de luminoase le sunt chipurile, sunt buni si minunati! Sa ne pastram aceasta stare permanent!

Eu cred ca in momentele cand simtim cele spuse de tine,cand ne simtim plini de iubire, suntem sub acoperamantul Duhului Sfant. Din pacate, la primul gand rau (gand, nu vorba sau altceva...) acesta ne paraseste. Si eu mi-as dori din suflet sa am aceasta stare in permanenta, dar...of, ce greu e! Si cand te gandesti cateodata, ce usor e sa traiesti cu Hristos!

[cristiboss56]

În prealabil postat de floricica

Eu cred ca in momentele cand simtim cele spuse de tine,cand ne simtim plini de iubire, suntem sub acoperamantul Duhului Sfant. Din pacate, la primul gand rau (gand, nu vorba sau altceva...) acesta ne paraseste. Si eu mi-as dori din suflet sa am aceasta stare in permanenta, dar...of, ce greu e! Si cand te gandesti cateodata, ce usor e sa traiesti cu Hristos!

Aceasta este marea taina a unei iubiri UNICE si NECONDITIONATE ! ! !