Sa-l pomenim in rugaciunile noastre pe Parintele Arsenie Papacioc !

PĂRINTELE ARSENIE PAPACIOC – AŢI AUZIT DE IAD, DAR NU-L CUNOAŞTEŢI


Părintele Arsenie Papacioc este considerat cel mai mare duhovnic român în viaţă. A făcut parte din „generaţia de aur” a teologilor români, a fost prigonit şi închis de comunişti. A stat în pustie cu părintele Cleopa. Din anul 1976 este duhovnicul Mănăstirii „Sfânta Maria” – Techirghiol.

Oamenii spun că duhovnicul este văzător cu duhul.

Din învăţăturile părintelui Arsenie

M-am uitat la voi să vă văd figurile, doar, doar, în felul ăsta aş putea să vă văd şi inimile. Faptul că vă aflaţi aici dă de înţeles că vă preocupă problema mântuirii, dar mai raţional. Aş vrea să discutăm despre ceva care să vă pună în mişcare. Nu teorie, tipic, tipic, şi la inimă, nimic. Trebuie să zbori cu amândouă aripile, vertical, fără cea mai mică abatere. Pentru ceea ce a făcut Hristos pentru noi, nu e permisă nici cea mai mică abatere. Iar dacă se întâmplă, să fie fără voia noastră, să căutăm duhovnicul şi să ne dezlegăm. Pentru că nici o nenorocire nu înseamnă ceva, dacă credinţa rămâne în picioare. Cel mai mare câştig al Satanei este descurajarea noastră în urma unor căderi, slăbiciuni.

Dragii mei, nu se ajunge să străbaţi distanţe decât pas cu pas, dar sigur. Nu vă întreb dacă aţi auzit de iad. Aţi auzit, dar nu-l cunoaşteţi! Apucaţi-vă de acum de a cunoaşte mai întâi Raiul. Vă cunoaşteţi după identitatea din buletin, dar nu vă cunoasteţi inimile, posibilităţile.

Dumnezeu ne-a creat numai pentru El

Dragii mei, fiinţa omenească este cu totul superioară întregii creaţii. Umanitatea e superioară îngerilor. Dumnezeu a creat îngerii cu o mare misiune. Ei pot mult, pentru că sunt curaţi. Dumnezeu ne-a creat singur, numai pentru El. Nu pentru altceva, cu nici un chip! Ne-a creat ca să fim împreună cu El în vecii vecilor, iar pentru aşa ceva ne-a creat liberi, dar ne-a asortat, ne-a dat înger păzitor, pe care l-aţi uitat! Dar n-aţi simţit pe dracul pe spinare ca să vedeţi cât de important e îngerul păzitor impotriva lui. Se spune că este cu neputinţă să nu mori dacă vezi un înger în adevărata lui lumină. Îngerul ăsta are o misiune grozav de importantă. Toate gândurile şi cuvintele tale spre Dumnezeire sunt duse de înger la Dumnezeu.

Nu există păcat mic

La o conferinţă, primeam bilete. Şi-mi zice unul că el are un păcat mic. Dar eu cunosc un păcat şi mai mic decât al lui. Adam n-a făcut altceva, decât a muşcat dintr-un măr. N-a fost împotriva lui Dumnezeu, nu s-a îndoit de existenţa puterii divine, dar n-a ascultat. Şi a răsturnat cerul şi pământul. Nu există păcat mic! A trebuit să vină Hristos să salveze fiinţa omenească. Şi ne-a adus mai mult decât ne-a pierdut Adam! Ne-a dat putinţa de a ne îndumnezei. Noi, nişte fiinţe în dimensiunea în care suntem, avem puteri divine! Avem o animalitate în noi şi unde încetează animalitatea începe omul. Până când, vă întrebaţi, dăm voie animalului ăstuia din noi să lucreze?

Moartea nu vine să-i faci o cafea

În viaţa mea, am fost la multe capătâie de muribunzi. Ţipete grozave, vedeau dracii, vedeau păcatele exact cum le-au făcut! Nu se puteau salva, că moartea nu vine să-i faci o cafea! Vine să te ia. Te duce unde-s faptele, nu discută. Şi toţi aceştia doreau să mai traiască o zi. Ziceţi că-i puţin… dar să vedeţi, când se opreşte răsuflarea, ce importantă e o clipă. Justiţia divină e încadrată de marea iubire divină, şi ne iartă cu o suspinare. Asta m-a făcut să spun că o clipă poate să fie un timp şi o suspinare poate să fie o rugăciune. Şi un mare trăitor a zis că aceasta clipă e mai mult decat coşul cu lacrimi.

Dumnezeu vrea o inimă sinceră, şi nu mii de rugăciuni. Vrea inima noastră. Nimic nu-i mai scump de la Dumnezeu decat timpul. Ni l-a dat ca să ne salvăm. Ne-a suferit, ne-a îngăduit, doar-doar ne-om ridica. Asta e mila lui Dumnezeu – ne ţine o viaţă întreagă! Dacă am găsi cu putinţă să întrebăm pe cei de sus – ce v-a costat de aţi ajuns la atâta fericire, răspunsul ar fi: timp, puţin timp, petrecut bine. Dumnezeu ne-a creat liberi ca să luptăm, că harul Lui nu vine la un milog, vine la un erou.

Dacă nu poţi să-ţi iubeşti vrăjmaşii, măcar să nu-i urăşti

A iubi vrăjmaşii e o poruncă, nu un sfat! Eu, care stau de vorbă cu multă lume, am simţit că-mi spun – părinte, până aici! Fac orice, 1.000 de metanii pe zi, dar să nu-mi spui să-mi iubesc duşmanii. Vedeţi ghearele drăceşti care stăpânesc pe fiecare? Dacă nu poţi să-ţi iubeşti vrăjmaţii, măcar să nu-i urăsti, şi nu mai eşti în baltă, ci pe treaptă. Să facem puţină cântăreală negustorească... Focul iadului e o realitate, nu o sperietoare adusă de duhovnici sau părinţi în educaţia religioasă. Iadul e o mare realitate! Şi daca nu ierţi, mergi în focul de veci. Focul de acolo e de mii de ori mai tare decât focul de aici, şi-i fără lumină. Nu te vezi cu cineva! Şi nu stai acolo un timp, ci o veşnicie! Daţi-vă seama, îngrozitor! Pentru că nu numai suferinţa fizică te macină, ci şi faptul ca eşti rupt de iubirea lui Dumnezeu pe veşnicie. Te îngrozeste veşnicia asta, măi fraţilor! Te plictisesc de multe ori chiar nişte bunătăţi, că te saturi de ele.

40 de ani erau un timp şi nu o vesnicie

Unui oarecare ins i s-au descoperit suferinţele din iad. Până la glezne era unul în foc şi ţipa groaznic. Şi l-a întrebat ăsta – de ce ţipi aşa? Pentru că veşnic sunt în focul ăsta! Şi a mers de a dat de altul care era în foc până la gât; dar ăsta se bucura din când în când. Şi a spus: cu mult mai mult sunt în foc decât alţii, dar mă bucur când se mai face câte unul din neamul meu preot, şi peste 40 de ani mă scoate de aici. Vedeţi, psihologic, 40 de ani erau un timp şi nu o veşnicie. Era fericit pentru că avea o nădejde.

Fratilor, la judecată vom fi întrebaţi: de ce n-ai iubit? Pentru că am duşmănit, pentru că am vorbit de rău, pentru că am ucis! Luptaţi, de ce nu vreţi să cereţi harul lui Dumnezeu? Cand vin ispite de tot felul, strigaţi la Hristos: Doamne Iisuse, Doamne Iisuse! Nu staţi în virtutea inerţiei, trăiţi fiecare moment. E greu, dar Dumnezeu va înţelege, vrea să vă ajute. Ne urmăreşte pentru că ne iubeşte. Hai să ne iubim!”

Nu fă cruce cântând ca la mandolină!

Atunci când facem crucea ne plecăm Sfintei Treimi. Când ridici mâna la frunte, toata înălţimea, Tatăl, apoi, toată adâncimea, Fiul şi duci la umeri, toată lăţimea, Sfântul Duh. De aceea fuge dracul de cruce! Dar dacă o faci aşa, ca şi cum ai cânta la mandolină, atunci nu ştiu care draci vor mai fugi, mai mult îi încurajezi.

[romanbun]

Ii rog pe cei care cunosc starea actuala a Parintelui sa ne spuna. Ultima veste este de aici:
http://observator.ro/parintele-arsen...nou-81539.html
Pentru mine este modelul de viata crestina pe care-l traiesc zi de zi. Ii doresc sanatate si sa ne fie in continuare de ajutor in rugaciune.

[korinna]

Doamne, mantuieste-l pe parintele Arsenie Papacioc! Mult bine mi-au mai facut mie pacatoasei cuvintele lui! Voia Domnului cu noi pacatosii!

În prealabil postat de romanbun

Ii rog pe cei care cunosc starea actuala a Parintelui sa ne spuna. Ultima veste este de aici:
http://observator.ro/parintele-arsen...nou-81539.html
Pentru mine este modelul de viata crestina pe care-l traiesc zi de zi. Ii doresc sanatate si sa ne fie in continuare de ajutor in rugaciune.

Aflandu-ma la Techirghiol, la praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel am mers la manastire. Totdeauna, de cum intru in curtea manastirii ma uit direct la usa casei unde locuieste Parintele Arsenie. Era lume adunata, vreo 10 oameni. Am mers si eu. Parintele era asezat pe un scaun, in usa si binecuvanta lumea care venea la dansul. Copiii primeau si o ciocolatica.
Eu am primit o "mare, mare ciocolata" pe nemeritate. Incerc sa spun ceva, ma simt coplesita, mica si neinsemnata, si nu stiu cum sa-mi caut cuvintele: mare dar pentru mine nevrednica sa ajung in preajma parintelui Arsenie.........

În prealabil postat de Adriana Cluj

Aflandu-ma la Techirghiol, la praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel am mers la manastire. Totdeauna, de cum intru in curtea manastirii ma uit direct la usa casei unde locuieste Parintele Arsenie. Era lume adunata, vreo 10 oameni. Am mers si eu. Parintele era asezat pe un scaun, in usa si binecuvanta lumea care venea la dansul. Copiii primeau si o ciocolatica.
Eu am primit o "mare, mare ciocolata" pe nemeritate. Incerc sa spun ceva, ma simt coplesita, mica si neinsemnata, si nu stiu cum sa-mi caut cuvintele: mare dar pentru mine nevrednica sa ajung in preajma parintelui Arsenie.........

Ce frumos! :-) Ma bucur pentru tine !

[cristiboss56]

În prealabil postat de Adriana Cluj

Aflandu-ma la Techirghiol, la praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel am mers la manastire. Totdeauna, de cum intru in curtea manastirii ma uit direct la usa casei unde locuieste Parintele Arsenie. Era lume adunata, vreo 10 oameni. Am mers si eu. Parintele era asezat pe un scaun, in usa si binecuvanta lumea care venea la dansul. Copiii primeau si o ciocolatica.
Eu am primit o "mare, mare ciocolata" pe nemeritate. Incerc sa spun ceva, ma simt coplesita, mica si neinsemnata, si nu stiu cum sa-mi caut cuvintele: mare dar pentru mine nevrednica sa ajung in preajma parintelui Arsenie.........

Ma bucur , Adriana , ca ai avut aceasta ocazie minunata ! Anul acesta n-o sa pot iesi din Bucuresti , dar sper ca la anu sa ma bucur si eu de acest dar minunat de care ai avut tu parte . Sanatate sa avem si cu ajutorul Bunului Dumnezeu le vom rezolva pe toate ! Doamne ajuta !+

În prealabil postat de cristiboss56

Ma bucur , Adriana , ca ai avut aceasta ocazie minunata ! Anul acesta n-o sa pot iesi din Bucuresti , dar sper ca la anu sa ma bucur si eu de acest dar minunat de care ai avut tu parte . Sanatate sa avem si cu ajutorul Bunului Dumnezeu le vom rezolva pe toate ! Doamne ajuta !+

Impart cu voi toti binecuvantarea primita de la Parintele Arsenie!
Maine nadajduiesc sa-l vad din nou, daca Dumnezeu vrea.
Azi am fost la Constanta si mi-a ajutat Tatal Ceresc sa ajung la moastele Sfantului Pantelimon, la Catedrala Episcopala. M-a rugat sora mea sa fac cumva sa-l duc pe nepotul meu, fiul ei, acolo. Si asa am ajuns si eu. Habauca cum sunt, binentelers ca nu am retinut ale cui sunt toate moastele pe care le-am gasit in catedrala. Sunt foarte multe, multe multe. Am fost mirata ca toate erau lasate afara din altar, spre inchinare. Este si icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni, am citit dupa ce m-am intors de acolo, pictata dupa Prodromita. Nu stiu cum de mi-a venit in minte, acolo, era un tanar care se ruga in fata mea, ca trebuie sa fie o icoana a Maicii Domnului facatoare de minuni. Minunata.

Eu socotesc ca toate icoanele Maicii Domnului sunt facatoare de minuni, caci mare cinstire are Maica Domnului, si mare trecere in fata Tatalui Ceresc si a Domnului Iisus, si prin Ea ne este trimis ajutor celor mai nevrednici, care nu suntem in stare de mai mult.

Titlul a vrut sa fie:impart cu voi toti, dar a iesit altfel... nu se poate reedita.

De dimineata am fost la slujba la Manastire. Parintele insa nu a iesit, a zis o doamna-am dedus ca fiind mai apropiata, pentru ca lua pomelinicele si de dadea maicutei care il ingrijeste pe Parintele Arsenie- ca era in pat, probabil se simtea mai slabit.
Dar sa nadajduim ca totul trece cu bine si Dumnezeu il va mai tine printre noi, ca tare mare nevoie avem de dansul si tare bine ne face sa-l stim acolo in casuta din curtea manastirii, chiar de nu ajungem sa-l vedem ori sa ne puna mana pe crestet, desi Parintele si-ar dori altfel, dupa cum am citit odata in cuvantul sau (vorbind dupa trecerea la cele vesnice a Mitropolitului Bartolomeu) "Iarta-l, Doamne, si ma ia si pe mine langa el!’.
Dar noi suntem egoisti, neputinciosi si nevrednici si il vrem intre noi caci avem nevoie de el ca de un far.

[laraG]

Faca-se voia Ta, nu-l parasi Doamne,in momentele de neputinta pe slujitorul Sfantului Tau Altar,Parintele Arsenie Papacioc, mantuieste sufletul lui!

În prealabil postat de Adriana Cluj

Impart cu voi toti binecuvantarea primita de la Parintele Arsenie!

Dumnezeu sa te rasplateasca pentru gandul tau cel bun!

În prealabil postat de Adriana Cluj

Este si icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni, am citit dupa ce m-am intors de acolo, pictata dupa Prodromita. Nu stiu cum de mi-a venit in minte, acolo, era un tanar care se ruga in fata mea, ca trebuie sa fie o icoana a Maicii Domnului facatoare de minuni. Minunata.

Adriana, cred ca ai fost tare, tare cumintica de ai ajuns acolo :-)
...si aceasta cumintenie a ta mi-a fost si mie de mare folos cu ajutorul pe care mi l-ai dat trecandu-ma si pe mine si fiul meu pe pomelnic.
Nici nu am cuvinte de ajuns ca sa-ti spun cat de mult iti multumesc!

În prealabil postat de Adriana Cluj

Eu socotesc ca toate icoanele Maicii Domnului sunt facatoare de minuni, caci mare cinstire are Maica Domnului, si mare trecere in fata Tatalui Ceresc si a Domnului Iisus, si prin Ea ne este trimis ajutor celor mai nevrednici, care nu suntem in stare de mai mult.

Ceea ce cred eu personal este ca si acesta intamplare de a vorbi cu tine exact cand erai acolo si exact dupa o perioada destul de crunta prin care am trecut - mai bine spus dupa un tur de forta ,,duhovnicesc" in care numai citirea Acoperamantului Maici Domnului (recomandat de catre cineva tocmai in ziua cand s-au acutizat toate problemele) m-a tinut ,,nevatamata" mental si sufletesc, este tot o minune!

Si un citat din acatistul de mulţumire “Slavă lui Dumnezeu pentru toate":
Slavă Ţie, pentru minunatele potriviri de întâmplări pe care le-a rânduit pronia Ta!
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!