minunile Sf. Nectarie 2

[mirabela]

În prealabil postat de anpopa

Multumesc de sfat, numai ca aici unde suntem nu gasim nici icoane cu Sfantul Nectarie.
De aceea cerusem ulei de la manastire...avem nevoie de ajutor :)

ti-am lasat un mesaj pe privat.

doamne ajuta

[eu_minunea]

În prealabil postat de anpopa

Buna seara tuturor, indraznesc sa vin si eu cu o rugaminte: as avea nevoie de mir /ulei sfintit de la manastirea negru voda. Este pentru baietelul meu care la 4 ani a fost diagnosticat cu o tumoare laringiana.
Mi-ar putea trimite cineva contra cost si cu plata rambours ( suntem in Franta)?

Multumesc! Doamne ajuta!

Eu sunt din Iasi si avem si aici in biserica Sf Nectarie moastele Sfantului si iti pot trimite cu mare drag...sa-mi zici ce ai rezolvat si daca vrei te ajut cu placere. Multa sanatate.

[claudia_ionela]

Buna. Ma numesc Claudia si am 26 de ani. As vrea sa va marturisesc minunea mea si care sunt convinsa ca a venit de Sus, de la Domnul nostru.Nu am o manierea aleasa de a scrie asa ca vor rog sa imi iertati stangacia dar am vrut sa impartasc minunea mea, pentru ca minuni inca se mai intampla doar ca uneori suntem prea ocupati sa le vedem. Totul a inceput in urma cu cateva luni cu un control de rutina si analizele aferente, printre care si testul Papanicolau. Nu era pentru prima oara cand le faceam, erau niste analize pe care le faceam anual si care de fiecare au iesit bine, motiv pentru care si acum aveam convingerea ca vor iesi la fel pentru ca nimic nu se schimbase in existenta mea. De mentionat ca in viata mea a existat si exista un singur barbat, suntem impreuna inca din adolescenta, am crescut practic impreuna, ne respectam si suntem fiedeli unul altuia.
Doar ca de data asta lucrurile nu au fost atat de simple.
Am ajuns la cabinet iar doctora nu ajusese motiv pentru care asistenta a hotarat sa se uite ea pe analize. Deodata a exclamat ceva ce m-a pus pe ganduri. Mi-a spus: “Vai, e grav. Trebuie sa ramai sa te vada neaparat doamna doctor. Analize nu au iesit deloc bine.” Si continua sa repete ca e grav. M-am speriat foarte tare si am rugat-o sa imi spuna ce e.
Atunci ea mi-a zis ca analizele indica atipii de HPV si ca ar putea fi cancer. Vestea m-a lovit ca un traznet. Simteam ca pic din picioare, ca e doar un vis urat, incercam sa fac conexiuni dar parca totul era in zadar. Deodata am auzit-o intrebandu-ma daca mi-am schimbat partenerul. Numai auzind intrebarea asta ma enervez, pt ca in viata mea a fost si e un sigur barbat, iubitul meu. I-am raspuns ca nu si ca nici pe el nu il banuiesc ca ar fi avut relatii cu altcineva.
Am inceput sa plang si in minte imi rasunau doar cuvintele ei: e posibil sa fie cancer.
In urma cu aproape 4 ani am mai trait acest sentiment cand la unul din sani mi-a fost descoperit un nodul. La acel moment am fost internata si operata la Spitalul Fundeni si din fericire dupa operatie medicii mi-au spus ca nu pare sa fie vorba de o tumoare maligna iar histopatolgicul mi-a confirmat dupa cateva saptamani diagnosticul initial. Fusese o tumoare benigna.
Am adus in discutie si aspectul asta pentru ca daca in 2007 la momentul descoperirii acelui nodul am reusit sa imi revin dupa cateva zile si sa sper ca totul va fi bine, sa gandesc pozitiv si sa astept operatia ca pe un lucru bun de data aceasta lucurile nu mai erau la fel. De data asta nu reuseam sa imi revin.
A urmat intalnirea cu doctora care a fost mai rezervata in privinta diagnosticului si mi-a spus doar ca va trebui sa urmam protocolul obisnuit pentru astfel de situatii, adica: colposcopie si in functie de ce va vedea vom stabli urmatorul pas iar una din analizele care se impuneau dupa colposcopie era tipajul pt ca atunci cand vorbim de HPV vorbim de o multime de tulpini dintre care 15 cu grad de risc crescut, alte 15 cu un grad mai redus si tot asa…
Trebuia sa astept aproape 2 saptamani pana la colposcopie.
Parintii mei erau puternic afectati dar cu speranta ca totul va fi bine.
Prietenul meu mi-a fost alaturi ca de fiecare data, trup si suflet si credea cu tarie ca va fi bine si ca nu e nimic grav.
Prietena mea cea mai buna era la fel langa mine si ma incuraja.
Eu in schimb eram de nerecunoscut, picasem in depresie, simteam ca totul se inchide in jurul meu, mergeam pe strada si plangeam, la munca plangeam, daca cineva ma intreba ceva izbucneam in plans. Nu reuseam sa imi revin, nu reuseam sa vad raza aceea care sa ma ridice. Nu mai mancam, nu mai avem pofta de viata, nu vroiam decat sa plang. Dincolo de suferinta mea imi era teama de suferinta pe care o aduceam celorlalti.
Cu cateva zile inainte de a primi aceasta veste prietena mea cea mai buna s-a dus la Manastirea Radu Voda. Auzise de ea de mai mult timp dar niciodata nu trecuse pe acolo. In zilele acelea a simtit nevoia sa se duca si mi-a adus si mie un acatist. Cred cu tarie ca nimic nu a fost intamplator. Vestea am primit-o pe 8 noiembrie iar pe 9 noiembrie este Sf. Nectarie. Atunci am inceput sa ma rog. Citeam in fiecare seara Acatistul si ma rugam din suflet sa imi vindece atat ranile din trup dar si din suflet si daca crede de cuviinta ca viata mea trebuie sa mearga mai departe sa ajute daca nu sa imi dea puterea sa accept ceea ce nu pot schimba, sa fiu puternica si sa lupt.
Am inceput sa ma duc si eu la Manastirea Radu Voda si imi gaseam linistea acolo. E un loc minunat. Incercam sa imi ridic moralul dar parca era in zadar dincolo de tot ce se intampla, de dragostea celor din jurul meu, de incurajarile lor. Nu reuseam sa ma ridic si sa merg mai departe.
La un moment dat s-a intampla si lucrul acesta, a fost ca un declic iar cel care “m-a trezit” a fost prietenul meu care se saturase sa ma vada cum ma prabusesc in ciudata a tot ce se intampla in jurul meu. A fost momentul in care mi-am dat seama ca trebuie sa sper si sa cred ca totul va fi bine si ca Dumnezeu ma va ajuta si va fi langa mine.
Colposcopia era stabilia pentru o zi de miercuri la ora 10. am plecat mai devreme de acasa cu gandul ca sa trec intai pe la Sfantul Nectarie. M-am rugat la moastele lui, am mai citit inca o data Acatisul si l-am rugat sa imi fie alaturi. La intrarea in policlinica am simtit miros de tamanie si am stiu ca e langa mine.
Colposopia desi nu a iesit perfect nu a aratat in schimb urma de rani specifice HPV.
Doamna doctor a exclamat cu usurare in glas: “Nu vad urme specifice HPV, avem o colposcopie buna.”
Simteam ca plutesc de fericire.
Dar chiar si in aceasta situatie investigatiile nu se opreau si era recomandat sa fac tipajul. O recoltare de pe col care era cea mai in masura sa imi spuna daca la nivelul acestuia se gasesc tulpini ale virusului inca din stadiile incipiente.
La aproximativ 2 saptamani am facut si aceasta analiza al carui rezultat a venit dupa alte 10 zile. Tipajul nu este una din analizele care sa se suporte din bugetul de asigurari motiv pentru care mi-a recomandat ca recoltarea sa o faca ea iar proba sa o duc la un cabinet privat care era in aceeasi cladire.
A venit si cea de-a zecea zi iar rezulatul il puteam vedea online dar imi era prea teama sa intru si sa vad practiv “verdictul”, tarziu in noapte am indraznit sa intru si mare mi-a fost surprinderea cand am vazut ca rezulatele erau negative. Nu s-a depistat nici una din tulpinile virusului. A doua zi era la prima oara in fata cabinetului doamnei doctor cu rezulatele in mana.
Mi-a confirmat rezulatatul, NEGATIV. Mi-a recomandat un test papanicolau la implinirea a 6 luni de la cel in care imi aparusera atipiile, pentru ca asa prevede protocolul pentru situatiile cand sunt depistate anomalii.
Nu pot exprima bucuria din sufletul meu. Am simtit ca m-am nascut pentru a doua oara si ii multumesc lui Dumnezeu, Domnului nostru Isus Hristos si Sfantului Nectarie pentru ajutorul dat, pentru ca stiu ca ajutorul mi-a venit de la Ei.
Citesc in cotinuare Acatistul si merg in casa lui Dumnezeu si a Sfantului Nectarie, la Manastirea Radu Voda si in viata mea se intampla doar lucuri bune, in casa mea e liniste si simt binecuvantarea Lor. Le multumesc desi poate de cele mai multe ori nu suntem vrednici te toata dragostea pe care ne-o ofera. Ma rog sa imi dea un strop de intelepciune, sa fiu ma buna si sa primesc in suflet doar sentimente frumoase, doar dragostea Lor si sa las deoparte orice gand si sentiment urat. Imi doresc sa aduc si eu un strop de bucurie pe chipurile celorlalti si sa le fiu alaturi asa cum si ei mi-au fost mie.
Le multumesc pentru dragostea lor atat Sfintilor nostri cat si “ingerilor” din viata noastra, daca imi este permis sa le spun asa, dar eu asa ii simt: parintii mei, iubitul meu si familia lui, prietena mea ce mai bune, tuturor celor care au trimis cate un gand bun catre mine si care stiu ca s-au rugat alaturi de mine. Le multumesc si multumesc pentru minunea mea, multumesc Sfinte Nectarie.
Nimic nu e intamplator si ar trebui sa invatam din tot ce ni se intampla in viata si sa multumim pentru fiecare clipa traita pentru ca viata e un privilegiu.

[eu_minunea]

Bun gasit in anul 2011, va doresc la toti sa aveti un an mai bun, sa fim mai aproape de Dumnezeu, sa ne rugam mai mult, sa fim mai buni.
Claudia Ionela iti doresc din inima multa sanatate si ma bucur ca l-ai primit pe Sf Nectarie in viata ta...el mereu ne ajuta.
Anul acesta voi avea un an greu dar am o dorinta mare de rugaciune asa cum nu am avut niciodata pana acum...trebuie sa-mi gasesc servici, sotul isi cauta ceva mai bun de lucru, ne trebuie o casa mica dar a noastra si sa ne mentinem sanatosi ca asta e cel mai important. Nu-mi pierd speranta si chiar daca am avut cateva esecuri in 2010 in gasirea unui loc de munca ma voi ruga Sf Parascheva, Sf Nectarie, Sf Xenia, Sf Mina, Maicutei Domnului, sa ma ajute Domnul nostru Iisus Hristos in toate.

[eu_minunea]

De cand l-am descoperit pe Sf Nectarie si asta nu demult timp, ma rog pentru orice problema cat de mica o fi ea sa ma ajute, nu doar atunci cand am mare nevoie de ajutor si simt ca mereu este cu mine.
De exemplu o minune care a facut-o Sf Nectarie, Sf Parascheva, Sf Xenia, Sf Mina este urmatoarea: am o sensibilitate pe partea dreapta si la orice curent ma doare urechea si mi se umfla o masea care desi e curatata si imbracata a ramas mai sensibila iar daca atunci cand se face abces nu cedeaza cu antibiotic sigur mi-o scoate ceea ce ar insemna sa-mi pun si dintii alaturati si acest lucru implica stres, bani, durere si nimeni nu-s doreste acest lucru...iar in decembrie iar mi s-a umflat maseaua, am luat antibiotic si mi-a cedat dar nu de tot,a ramas un pic umflata gingia si oricat de mult apasam la periaj nu iesea nimic si atunci in rugaciunile mele pe langa alte cerinte am cerut si vindecarea maselei ca sa nu ajung sa mi-o scoata si ce credeti la periaj a inceput sa iasa infectia si in cateva zile s-a desumflat complet...poate pt oricine altcineva e un lucru banal dar pt mine e ceva important, ca am scapat de o problema care putea deveni mult mai serioasa. Multumesc Sf Nectarie, Sf Parascheva, Sf Xenia si Sf Mina pentru mijlocirea la Domnul si ajutorul pe care mi-l dati in fiecare zi.

[andreea2209]

Ma numesc Andreea, am 27 de ani, iar anul trecut preabunul Sfant Parinte Nectarie mi-a schimbat viata. Il gasisem, sau mai bine zis el m-a gasit pe mine, intr-o perioada in care aveam mare nevoie de lumina, ajutor si iubire. M-a ajutat sa ies dintr-un impas care ma adusese intr-o stare de tristete amara, de deznadejde in care simteam ca ma afund pe zi ce trece.Inca de cand l-am cunoscut e langa mine in fiecare zi, ocrotitorul casei si al familiei mele chiar daca eu prea des pacatuiesc, prea mult gresesc. Dupa ce am primit ajutorul lui, dupa ce mi-a vindecat sufletul si m-a ajutat sa ies din nou la lumina, am promis ca voi ajunge la Eghina pentru a ma inchina la mormantul si moastele sale, la Sfanta sa Manastire. Sunt multe de spus, pe langa faptul ca imi doream inca de cand eram copil sa ajung in Grecia, Sfantul Nectarie ne-a ocrotit si ajutat astfel incat acest vechi vis si acela de a ajunge in mod special la Eghina s-a implinit. Acolo e..un colt de rai, nu stiu cati ati avut bucuria sa ajungeti pe insula sfanta..niciodata in viata mea nu m-am simtit ca atunci, niciodata nu am simtit atata pace, iubire si bunatate ca in momentul in care m-am rugat la mormant, un sentiment de nedescris - parca era un magnet de energie, nu ma puteam ridica, nu ma puteam gandi ca trebuie sa plec la un moment dat pt ca durea gandul asta.Am simtit bucuria regasirii parca a unui bun si drag parinte, a unui prieten nepretuit, e greu de explicat. Imi doresc sa ajungem din nou si anul acesta, si de cate ori se va putea, este o experienta de nedescris, ca dupa un botez, te simti curatit, te simti nou. Desi scopul principal al calatoriei a fost sa aducem multumire, undeva in suflet aveam speranta ca voi primi si vindecarea pentru o boala ce ma chinuia de 7 ani. Nu am vrut insa sa ii cer nimic, am vrut doar sa merg si sa multumesc si totusi el a stiut ce este in sufletul meu si mi-a raspuns la fel, in liniste. Boala cumplita de care am suferit inca nu stiu exact ce a fost, timp de 7 ani am alergat pe la fel si fel de medici,am facut sute de analize si am luat zeci de medicamente, dupa un timp organismul meu se obisnuia cu ele iar boala revenea la fel de necrutator. Nu am avut nici macar un diagnostic concret, deci nu stiam cu ce lupt..se manifesta ca o infectie urinara, ca o afectiune a rinichilor si fiecare criza avea simptomele eliminarii unui calcul renal - o pietricica. Nopti intregi induram dureri de nedescris, usturimea provocata era insuportabila, asemeni unei rani deschise peste care pui sare, ma chinuia si imi afecta viata in toate aspectele ei. Trebuia sa lipsesc de la serviciu cel putin o saptamana, nu puteam sa ies afara pentru ca cea mai mica senzatie de rece imi provoca din nou dureri inimaginabile, practic nu mai aveam viata de cuplu, nu mai eram un om normal, boala aceea ma mutila atat fizic cat si psihic. Analizele ieseau de fiecare data bine, medicii pentru ca nu stiau ce sa-mi mai faca imi prescriau doar calmante si antiinflamatoare care in scurt timp cedau. Cand am plecat de la Eghina nici macar nu am stiut ca sunt vindecata, mai ales ca in zilele imediat urmatoare boala isi aratase iar coltii dar mai putin decat de obicei, si pentru ultima data. Dupa ce ne-am intors viata si-a urmat cursul obisnuit dar incepuse deja sa imi fie teama pentru ca stiam ca se apropie anotimpul rece, iar toamna de obicei incepea iar calvarul pt mine. Doar ca zilele au trecut, saptamanile si chiar luni intregi, iar eu ma simt bine. Tot traind cu frica si tot asteptand ceva iminent nici nu am realizat cu adevarat ce se intamplase.SFANTUL NECTARIE M-A VINDECAT! nu e nicio urma de indoiala, stiu foarte bine prin ce am trecut si pentru cat timp, un om cand sufera de o boala atata amar de timp deja o cunoaste foarte bine, isi cunoaste organismul si felul in care reactioneaza, iar pentru mine este clar, acesta a fost ajutorul Sfantului Nectarie, raspunsul lui pentru mine la o rugaminte pe care nici nu am indraznit sa i-o marturisesc. Deja ma resemnasem ca voi trai asa tot restul vietii, deja imi era teama ca sunt atat de afectata incat nici nu voi putea da nastere unui copil. Adevarul este ca nici acum nu stiu daca pot, pentru ca nu am facut investigatiile necesare ca sa aflu, dar stiu ca atunci cand va fi timpul, Sfantul Nectarie si bunul Dumnezeu se vor indura de mine si la fel cum s-a petrecut aceasta vindecare, vor avea grija sa ne bucure cu cea mai mare minune a vietii - un copil. Nu am marturisit pana acum in scris aceste lucruri minunate ce mi s-au intamplat, insa ma gandesc aproape in fiecare zi in ce mod discret si atat de plin de bunatate si iubire mi-a trimis ajutorul nepretuit Sfantul Nectarie.
Nu incetati sa credeti, sa sperati si sa-l iubiti!

[Critinutza]

Si eu am fost ajutata de Sf. Nectarie...In urca cu ceva timp am avut o operatie iar operatie mi-a ramas tare, inestetica...m am dat cu ulei sfintit de la moastele Sf Nectarie si acum am altfel operatie...am pielea mai moale (inainte mai aveam si dureri cand ma miscam brusc)...dar acum ma simt mult mai bine...Multumesc Sfantului Nectarie!!!

[Mtcrysty17]

Si eu vreau sa-i multumesc sfantului meu drag pentru tot ce a facut pentru mine, desi sunt atat de pacatos. astazi mi-a aratat mila sa din nou si m-a ajutat sa-mi cumpar masina pe care mi-o doream de atatia ani. multumesc sfinte parinte Nectarie, mare facatorule de minuni.

[ionutt]

Din cauza emotiei si a timiditatii in momente de stres aveam anumite deregleri abdominale. Am fost la doctor, mi-au facut tot felul de analize, dar problema nu am reusit sa o rezolv. In rugaciunile mele i-am cerut ajutorul parintelui Nectarie, si in ultimul timp am scapat de acele simptome. Multumesc parinte Nectarie ca ti-ai intors privirea catre glasul unui pacatos!

[Simona87]

As vrea sa impartasesc si eu una din multele minuni pe care le face Sfantul Nectarie. In urma cu 4 luni eu si cu prietenul meune-am luat inima in dinti si am venit in Anglia nestiind de la inceput ca va fi asa de greu de gasit un servici. Si mie mi-a fost extrem de greu sa imi gasesc un servici aici dar cu ajutorul Sf Nectarie am reusit sa obtin uj job bun. Din nefericire prietenul meu nu a fost asa de norocos( el nici nu avanda acte). A tot aplicat pentru insurance number dar nu i-l dadeau nicicum. In ziua cand a aplicat a 3 a oara chiar daca eram la lucru am inceput sa-l rog din tot sufletul pe Sf Nectarie sa ne ajute, sa-l ajute pe prietenul meu la interviu. Si dupa aproximativ 3 sapt am primit si raspunsul afirmativ. Ii multumesc inca o data ca pentru cate a facut pentru noi si pentru cate face in continuare. Ii multumesc ca suntem sanatosi, ca ne intelegem, ca avem fiecare un servici. Il mai rog sa l ajute pe bunicul meu care e tare bolnav acum si pe mama mea care incearca din rasputeri sa-si gaseasca un servici in tara pentru a nu mai fi nevoita sa se intoarca in Anglia.
Iti multumesc inca o data