Criza financiara din SUA

[alx]

Criza economica, conform specialistilor, va dura pana in 2012, prima etapa. O a doua etapa, de prin 2015 va fi criza alimentara, cu apogeul in 2020. Ceea ce trebuie retinut de aici, este ca nu e ceva temporar, asa ca masuri concrete trebuiesc luate.
Efecte:
- reducerea cererilor de produse de folosinta indelungata (industriale), ceea ce duce la scaderea preturilor, si somerizarea masiva a angajatilor din domeniu
- scaderea cererii de servicii neproductive (consultanta, spectacole sportive, etc)
- cresterea preturilor la carburanti fosili, concomitent cu scaderea preturilor la energiile verzi (solare, eoliene, hidro, etc)
- cresterea de la an la an a preturilor produselor agro-alimentare, datorita cresterii populatiei si dezvoltarii agriculturii ecologice.
- concentrarea in continuare a bogatiilor lumii intr-un numar redus de maini
- aparitia unor grave probleme umanitare in tarile din lumea a treia (in Africa, Asia) prin ravagiile foametei.

Nu putem sa ne rugam sa vina Raiul in Romania, dar putem incerca sa facem Romania un fel de "Rai".

Partea slaba a crizei sunt produsele agro-alimentare. De ce? Pai, oamenii se pot lipsi de telefon, autoturism, mobila scumpa .. dar de alimente? Produsele industriale se cumpara la intervale mari de timp, dar cele alimentare sunt consumate de ambele sexe, indiferent de varsta, culoare, etnie, religie, zilnic.
Cei care produc, proceseaza si comercializeaza produse agro-alimentare nu vor suferi efectele crizei, ci se vor imbogati pe timpul ei. Daca va uitati in supermarketuri, observati ca romanii consuma produse alimentare importante de la natiuni bogate, straine, alimentand economia acestora, in detrimentul cele nationale. Acum nu ma refer la produse ce nu se pot cultiva la noi, precum citrice, cafea, piper, etc. E vorba de produse importate la concurenta cu cele pe care le putem produce noi: cartofi, rosii, migdale, ardei, mazare, gemuri, ceaiuri, ciocolata, paste fainoase, struguri, mere, pere, prune, alune, nuci, etc.
De ce nu producem si nu comercializam produse agro-alimentare romanesti, pentru a stavili hemoragia de valuta a importurilor si a ne imbogati din munca noastra? In primul rand, datorita ignorantei. Nimeni n-a invatat si nu invata taranii romani sa gandeasca economic, sa practice culturi rentabile si sa castige din ele mai mult decat in posturile din strainatate. Datorita ignorantei, romanii nu au stiut sa scoata averi din cultivarea pamantului si capata aversiune pentru acest gen de activitate. Rasturnarea sistemului socialist a salbaticit taranii romani invatati sa lucreze organizat, mecanizat, chimizat si irigat. Reimpartirea pamanturilor a aruncat taranimea romana in urma cu un secol, la plugul tras de boi sau cai si la agricultura de subzistenta. In mod stiintific, CAP-urile nu trebuiau distruse, ci transformate in societati pe actiuni, continuandu-si munca in comun, sub conducerea specialistilor. Stiti insa ce s-a produs la sate, la instigarea celor mai salbatice forte politice (taranistii). Au fost defrisate livezi pe rod, s-au distrus ferme model, sistemul national de irigatie a fost jefuit si abandonat, fabricile de prelucrare a produselor agricole au fost jefuite si falimentate, fermele cu rase superioare au fost dezmembrate, IAS-urile si IMA-urile au fost lichidate, statiunile de cercetare in agricultura si pepinierele au fost eliminate din circuitul normal, terenurile revendicate au fost lasate in nelucrare. In numai cativa ani, am ajuns mportatori de produse agro-alimentare.
Taranimea salbaticita nu mai citeste o carte de stiinta, nu mai asculta un sfat de la medicul veterinar, de la agronom, de la economist. Duce un trai bestial, cu betii interminabile, pe ritmuri de manele, cheltuind ultimele rezerve ramase din perioada socialista (pamantul, uneltele, soiurile de pomi, padurile). Mai nou, taranii isi vand masiv pamanturile unor aventurieri straini, fara a se intreba din ce vor trai generatiile viitoare.

[alx]

Avem un avantaj pedo-climatic extraordinar. Terenul nostru cultivabil se preteaza excelent la microferme de culturi foarte rentabile: struguri de masa, pomi si arbusti fructiferi, legume si zarzavaturi, flori. Aceste culturi se pot face pe suprafete mici cu mijloace mecanizate simple, ieftine. Majoritatea produselor rezultate din aceasta activitate sunt scumpe si se preteaza la conservare. Dar cine sa ii invete pe tarani sa smulga averea din pamant?
Sa facem o analiza economica, care poate va convinge sa investiti in domeniul agro-alimentar.
Un angajat care castiga in tara o mie de euro pe luna, se considera bine platit. In domeniile mentionate mai sus, se poate castiga mai mult, fara eforturi deosebite.
De exemplu:
- un hectar platat cu nuci (100 pomi) poate oferi un castig de 20.000 euro pe an, fara batai mari de cap, pentru ca nucul nu necesita ingrijiri speciale.
- un hectar de migdali (300 pomi) asigura un venit anual de 40.000 euro; cam la fel se intampla si cu alunii, afinii, smeuri, agrisi, muri de cultura
De ce nu se cultiva?
- o mie de metri patrati (o zecime de hectar) cultivati cu flori asigura o mie de euro pe luna.
- un metru patrat de crini asigura 50 euro.
Bine ar fi sa puneti mana pe orice petec de pamant, si sa-l cultivati inca de pe acum, cand nu v-a lovit nici o criza. Nu va bazati pe faptul ca sunteti functionari de stat, bugetari sau pensionari.

Ridica-te si mergi, Romanule !

[silverstar]

alx scrie...

Criza economica, conform specialistilor, va dura pana in 2012, prima etapa.

[COLOR=green]Nu mă sperie... Nu mă mai sperie nimic. Noi o ducem într-o criză de prin anii '90... Şi uite că trăim...[/COLOR] [COLOR=green]Aplauze pentru noi...[/COLOR]

[alx]

Traim sau doar supravietuim?

[silverstar]

În prealabil postat de alx

Traim sau doar supravietuim?

[COLOR=green]Cine-a spus că trăim? Eu nu! [/COLOR]
[COLOR=green]Supravieţuim... bine! [/COLOR]

În prealabil postat de alx

Avem un avantaj pedo-climatic extraordinar. Terenul nostru cultivabil se preteaza excelent la microferme de culturi foarte rentabile: struguri de masa, pomi si arbusti fructiferi, legume si zarzavaturi, flori. Aceste culturi se pot face pe suprafete mici cu mijloace mecanizate simple, ieftine. Majoritatea produselor rezultate din aceasta activitate sunt scumpe si se preteaza la conservare. Dar cine sa ii invete pe tarani sa smulga averea din pamant?
Sa facem o analiza economica, care poate va convinge sa investiti in domeniul agro-alimentar.
Un angajat care castiga in tara o mie de euro pe luna, se considera bine platit. In domeniile mentionate mai sus, se poate castiga mai mult, fara eforturi deosebite.
De exemplu:
- un hectar platat cu nuci (100 pomi) poate oferi un castig de 20.000 euro pe an, fara batai mari de cap, pentru ca nucul nu necesita ingrijiri speciale.
- un hectar de migdali (300 pomi) asigura un venit anual de 40.000 euro; cam la fel se intampla si cu alunii, afinii, smeuri, agrisi, muri de cultura
De ce nu se cultiva?
- o mie de metri patrati (o zecime de hectar) cultivati cu flori asigura o mie de euro pe luna.
- un metru patrat de crini asigura 50 euro.
Bine ar fi sa puneti mana pe orice petec de pamant, si sa-l cultivati inca de pe acum, cand nu v-a lovit nici o criza. Nu va bazati pe faptul ca sunteti functionari de stat, bugetari sau pensionari.

Ridica-te si mergi, Romanule !

Ce spui tu aici e f frumos alx, dar nu vad lupta pentru drepturi si libertate, de care ai pomenit cu niste postari mai inainte.
Inainte ca oamenii sa inceapa sa planteze nuci si sa spere ca vor castiga atatia si atatia bani, trebuie stiut ca nucul, ca si alti pomi fructiferi, dar in special nucul, necesita o lunga perioada de crestere, pana cand ajung la rod.
Nici cu zmeura nu e chiar usor daca vrei sa ai productivitate; necesita irigatii. Norvegienii au intr-adevar o productie buna de zmeura, o si exporta. Oamenii vin singuri la cules si ii costa ceva mai putin pe kg de fructe.
Da, aceste idei sunt bune si merita atentie. Intr-adevar se merita a cultiva in felul acesta pamanatul. Si serele sunt bune. Iar Banatul are traditie in a cultiva migdale.
Daca mai are cineva idei din acestea, sunt binevenite.

[patinina34]

[patinina34]

Politicile de mediu ale nou lui lider de la Casa Albă sunt privite cu reticenţă de guvernul de la Ottawa, care le transmite americanilor că încă sunt depen denţi de ţiţeiul provenit din ţările ostile SUA.Proaspătul preşedinte al Ame - ricii, Barack Obama, a făcut, la mijlocul acestei săptămâni, prima sa vizită în străinătate. Destinaţia aleasă a fost Canada, ocazie cu care guvernul de la Ottawa şi-a anunţat intenţia de cooperare cu Washingtonul, în vederea dezvoltării unor forme de „energie verde”, de combatere a schim - bării climatice şi de favorizare a relansării economice.

Evenimentul i-a motivat şi mai mult pe ecologiştii canadieni şi americani, care, împreună cu opoziţia, acuză guvernul conservator al lui Stephen Harper că întârzie iniţierea unor măsuri concrete de combatere a încălzirii globale, anunţă AFP. Este cunoscut la nivel internaţional că Executivul de la Ottawa este unul care priveşte cu scepticism Protocolul de la Kyoto, viziunea fiind împărtăşită şi de fosta administraţie americană, condusă de George W. Bush. Chiar dacă, în 1990, extragerea ţiţeiului „murdar” din subsolul canadian a generat peste 40% din emisiile de gaze cu efect de seră, guvernul de la Ottawa încă îşi protejează activităţile petrolifere din provincia Alberta.

Politici de mediu premature

Obama şi Harper au convenit că vor spori cooperarea transfrontalieră în materie de protecţie a mediului şi de securitate energetică. Cu toate acestea, premierul canadian a precizat că ar fi prematur să se vorbească despre armonizarea politicilor celor două ţări în materie de mediu şi de combatere a emisiilor de gaze de seră, cu atât mai mult cu cât noua administraţie americană nu şi-a prezentat încă în detaliu planurile.

Barack Obama a subliniat, la rândul său, că dezvoltarea şi folosirea formelor de energie nepoluantă constituie una dintre principalele provocări ale prezentului şi este una din priorităţile sale. El a spus că dialogul bilateral cu privire la energiile curate se va manifesta în domeniul cercetării, elaborării şi dezvoltării de tehnologii în domeniul captării CO2 şi punerii la punct a unui sistem de distribuţie de electricitate provenită din surse regenerabile.

[anita]

În prealabil postat de alx

Cand e vorba sa luptati pentru drepturile voastre, pentru Viata, pentru libertate, pentru statut de om respectat, ce faceti romanilor? Plecati capul ca asa sunteti obisnuiti? Credeti ca vine cineva sa schimbe situatia, voi hibernand? Apoi, vorbiti de trai bun, fericire, si altele; cum sa aveti parte de ele, daca nu luptati pentru ele?

Libertatea o avem ,ne-a dat-o Dumnezeu.
Fara un fundament religios care sa imbunatateasca moralitatea acestui popor nimic nu vom obtine.
Agricultura nu se poate face daca nu ploua ,irigatiile sunt ineficiente intr-o zona secetoasa.
Dumnezeu ne da ,dar nu ne baga in traista ,daca nu cerem ce sa ne dea.
Si ca sa avem raspuns la cererile noastre trebuie sa fim vrednici in fata Lui.

alx, ce spui tu, in teorie, e ce-ar trebui sa se intample. Insa chiar crezi ca spiritul de antreprenor se va trezi asa, dintr-o data in taranul roman, obisnuit 50 de ani cu totul de la stat?

Se practica o agricultura de subzistenta, desi pamant pentru altfel de culturi exista. Se creste in prostie porumb si pepeni, din intertie, pentru ca asta s-a crescut in Baragan sute de ani.

A te apuca de crescut migdali sau ciuperci sau melci sau struti sau palmieri de cocos inseamna o investitie. Adica investitie financiara si intelectuala - nu stim cum se cresc struti, ca noi am crescut floarea-soarelui, insa trebuie sa punem mana si sa ne documentam. Sa dam gres odata, de doua ori, pana cand ne iese.

Investitie inseamna si risc, inseamna management, inseamna decizii - taranul nu e obisnuit cu astfel de concepte. El asteapta pensia de agricultor de la stat si subventiile la hectar. Si apoi se plange ca nu merge treaba in tara asta.

Cum zicea si Nastase in 2002, taranul roman trebuie sa devina un antreprenor, trebuie sa devina concurential. Ei fac gura acum ca sunt pusi sa-si ambaleze produsele in piete, cum vreti sa se adapteze la o piata unica, europeana?

Prea mult papusoi ne-a tampit ca natie.