Care este diferenta intre ortodocsi si catolici?..

[moro.d]

de unde atata succesiune apostolica la catolici?
ce succesiune poate avea cineva care s-a rupt nemotivat (sau, eventual, cu motive lumesti) de turma pt a forma o alta turma?
daca este valida o asemenea miscare, de ce nu s-au format mai multe turme (desi, eu stiu ca s-au format mult mai multe, dar tu nu vezi decat BO si BC) si fiecare sa-si aleaga turma in care se simte mai bine?

[moro.d]

În prealabil postat de mihailt

De exemplu purgatoriul:
Nu accepta si ortodocsii ca sunt suflete care se duc "sa isi faca canonul" in iad si dupa ce se curatesc prin chin in Iad merg la Rai?
Ca altfel pentru ce ar face rugaciuni pentru morti?
Nu este un foc curatitor creat de Dumnezeu asa cum zic catolicii dar este o suferinta personala care curateste.
Sfantul Marcu Eugenicul chiar zice aceasta detaliat.

Deci asa trebuie sa intelegem Purgatoriul si sa le explicam catolicilor.

In toate celalte religii crestine nu se crede ca starea mortilor mai poate fi schimbata.
Ori sunt in Rai ori sunt in Iad.

de fapt, Purgatoriul nu e tot una cu ce stii tu...
in Purgatoriu, chipurile, ajung cei care au pacate mai mici... dar noi avem in istorie un pagan care a trecut din iad in rai datorita rugaciunilor unui mare sfant.. care inca era in viata.

si una e sa zici ca s-a mantuit datorita rugaciunilor Bisericii si alta e sa spui ca s-a mantuit datorita chinurilor...

purgatoriu = erezie.

n-am spus-o eu, ci sfintii!

[mihailt]

Ma soro ispita citeste si mata ce a zis Sfantul Marcu Eugenicul in legatura cu purgatoriul.

Imparatul Traian a fost scos prin rugaciunile sfantului Grigorie Decapolitul din Iad dar pe ce baza?
Sfantul s-a rugat pentru imparatul Traian auzind ca acesta a facut la un moment dat o fapta buna ( a facut dreptate unei vaduve nedreptatite).

Nu cred ca Purgatoriul sa fie erezie.

Sfantul marcu Eugenicul arata ca de fapt ideea Purgatoriului are un sambure de adevar si arata de unde vine in speranta de a-i convinge pe episcopii catolici de acolo de adevar.

Insa parca am auzit ca Sfantul Marcu Eugenicul a fost pus de imparatul Imperiul Bizantin de atunci sa adopte un ton incapatanat la discutii.

[vsovi]

poi daca ar exista un purgatoriu unde urmeaza sa te mantui shi sa te curatzeshti prin oarece suferintza, atunci ce rost mai are Hristos pe lume daca shi asha fiecare urmeaza sa intre la mashina automata de spalat pacate din purgator, locul ala cu foc ce te curatza de pacatele mai ushoare... sau Hristos a venit pentru pacatele grele shi a lasat locul numit purgator pentru alea mai ushoare... tare ma tem ca au zis ei ca-i purgator dar iesheau de acolo prin rugaciunile sfintzilor shi ala era defapt iadul dar i-au zis purgator sa crezi tu ca tzi se datoreaza tzie marea isprava de a fi fost spalat prin chinurile suportate...

sa fim serioshi, purgator=erezie, asha mi se pare shi mie...

dar la vami ca nu se pot ocoli shi totzi vom da socoteala, unii vor ramane pana la soaroace daca n-au trecut... shi acolo e pe realitate shi nu merge cu pile decat daca ai "pile" (rugaciuni) ale sfintzilor sau ale Bisericii care se milostiveshte pentru tine shi se roaga mai sus... altfel pe ce purgator te-ai putea baza? ce te poate spala de pacate in absentza lui Hristos?.... deci cred ca ispita_ta vorbeshte mai bine ca tine mihailt ???

[costel]

Am gasit pe acest site, urmatoarele informatii despre purgatoriu:

"PURGATORIUL CATOLIC

Conform invataturii catolice, sufletele care mor cu pacate mortale fara sa se fi pocait, sunt trimise, prin judecata lui Dumnezeu, in mod definitiv in iad. Dar cele care s-au dus cu pacate usoare, s-au pocait de pacatele de moarte, dar n-au apucat sa dea pe pamant lui Dumnezeu, o satisfactie pentru pedepsele temporare, se duc in purgatoriu; unde, prin suferintele ce le indura, dau lui Dumnezeu satisfactia cuvenita si se curatesc. Dupa ce au adus aceasta satisfactie ies de acolo la fericire.

Starea, sufletelor din purgatoriu.

Lamuririle aduse de teologi s-au concentrat asupra a doua puncte: sufletele din purgatoriu sunt fixate in starea de gratie; ele sunt sigure de mantuirea lor.

Certitudinea lor nu e cea a fericitilor din cer, care exclude speranta si teama, nici quasi-certitudinea dreptilor de pe pamant, care nu exclude teama.

E o certitudine speciala, care exclude teama, dar nu speranta. Fericirea rezervata acestor suflete e viitoare, nu prezenta.

CRITICA PURGATORIULUI SI DOCTRINA ORTODOXA DESPRE IZBAVIREA UNOR SUFLETE DUPA MOARTE

a) Un prim punct din invatatura despre purgatoriu, pe care nu-l primeste invatatura ortodoxa, este acela despre pedepsele pur razbunatoare ce le suporta unele suflete plecate de aci, curatite de vina pacatelor. E o invatatura contrara invataturii crestine despre Dumnezeu si intregului crestinism.

Dupa invatatura catolica, sufletele care se duc in purgatoriu nu mai au nici o vina, caci vina pacatelor mortale le-a fost iertata, impreuna cu pedepsele eterne prin taina pocaintei inainte de moarte, iar vina pacatelor veniale li se iarta in momentul separarii de trup. Iar in doctrina catolica iertarea aceasta o stergere reala a pacatelor, nu ca la protestanti, o simpla declaratie externa de iertare.

Atunci pedepsele ce le sufera aceste suflete in purgatoriu nu au catusi de putin si un rost curatitor sau desavarsitor pentru ele, ci au numai rostul de a satisface pe Dumneasu. Pentru acestea, sufletele, daca n-au dat satisfactie lui Dumnezeu pe pamant, trebuie sa patimeasca in purgatoriu. In sens impropriu se numeste locul acesta purgatoriu, sau foc curatitor, si i se atribuie putere curatitoare, pentru ca el nu are ce curati din aceste suflete.

E strain spiritului crestin un scop pur formal, pur razbunator, pur juridic, al pedepselor, un rost de exclusiva reparatie a pagubei adusa lui Dumnezeu.

De aceea, Ortodoxia nu poate admite un timp de pedepsire al sufletelor care au fost izbavite de El de pacate, care au o viata sfanta. Daca Dumnezeu le-a iertat sl le-a sters pacatele, daca ele sunt cu totul curate de pacat si sfinte, cum mai staruie Dumnezeu in a le pedepsi?

Biserica Ortodoxa respinge invatatura catolica a purgatorului si sustine invatatura sa cu urmatoarele temeiuri:

1. Nu se poate stabli o granita precisa intre pacatele de moarte si cele veniale.

2. Nu se poate stabili o granita simplista intre pocainta si nepocainta, deci, intre iertarea totala a pacatelor, sau completa si neiertare acestora.

3. Asa stand lucrurile, pedepsele ce le sufera dupa moarte, nu le sufera pentru a da lui Dumnezeu o statisfactie, cu care era dator dupa ce a fost iertat. Nu se poate concepe ca Dumnezeu pedepseste pe cel pe care l-a iertat, pe cel in care nu mai este pacat. Suferinta e legata organic de pacat, nu e data de Dumnezeu pentru echivalari juridice.

Multi teologi catolici au pararsit ideea unui loc si al unui foc al purgatoriului. Dar, precum vedem, exista inca destule deosebiri intre ortodoxie si catolicism. Ortodoxia are o conceptie ontologica despre pacat, despre raportul organic intre el si pedeapsa, despre inaintarea in curatie. Dupa catolici, ajunge ca omul sa-si manifeste intentia de a nu mai fi contra lui Dumnezeu, si situatia lui s-a schimbat radical dintr-o data. Dar ramane sa suporte pedepsele pentru pacatul iertat. Deci lucrurile se petrec strict juridic."

[mihailt]

Dom-le cel mai corect a aratat Sfantul Marcu Eugenicul aceasta diferenta.
Iata aici invatatura respectiva:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/sufletul-dupa-moarte/sufletul-dupa-moarte-sf-marcu-starea-sufletelor-dupa-moarte.htm

[mihailt]

"Dar daca sufletele au plecat din această viata în credinta si in dragoste, cu toate ca au adus cu ei si oarecare greseli, fie unele mici, pentru care nu s-au pocait deloc, fie pacate grele pentru care -chiar daca s-au pocait -nu au izbutit sa arate roadele lor de pocainta: noi credem ca asemenea suflete trebuie să fie curatate de acest fel de pacate dar nu cu ajutorul vreunui foc curatitor sau vreo osanda in vreun loc (dupa cum am spus, pentru aceasta nu ni s-a spus noua nimic). Dar unii trebuie sa se curete chiar la iesirea din trup, numai din pricina fricii, după cum arata în chip neabatut Sf. Grigorie Dialogul; în vreme ce altii trebuie să fie curatati după iesirea din trup, fie pe cand se mai afla in acelasi loc pamantesc, inainte de a veni să se inchine lui Dumnezeu si sunt cinstiti cu soarta celor binecuvantati, fie -dacă pacatele lor au fost mai grele si i-au orbit pe ei vreme indelungata -sunt tinuti in iad, dar nu pentru a ramane pururea in foc si chinuire, ci ca si cum s-ar afla în temnita si stramtorare
sub paza.

Sustinem ca toti acestia sunt ajutati de rugaciunile si Liturghiile facute pentru ei, cu conlucrarea bunatatii lui Dumnezeu si a iubirii Sale de oameni. Aceasta impreuna lucrare a lui Dumnezeu nu mai socoteste unele pacate, ci le iarta de indata pe acelea savarsite din slabiciune omeneasca, asa cum spune Dionisie cel Mare (Areopagitul) in „Cugetari despre taina savarsita pentru cei adormiti intru dreapta credinta” (în Ierarhia bisericească, VII, 7); pe cand alte pacate, dupa o vreme oarecare, prin drepte judecati, fie ca de asemenea se lasa si se iarta -si asta in intregime – fie se usurează vinovatia pentru aceste pacate pana la Judecata de Apoi. Si de aceea socotim că nu este nevoie de vreo altă osandire ori vreun foc de curatire. Caci unii se curata prin frica, in vreme ce altii sunt macinati de mustrarile de constiinta cu chinuri mai mari decat orice foc, iar altii se mai curata numai prin chinul dinaintea slavei dumnezeiesti si frica pentru cele ce vor aduce viitorul. Si faptul ca acest adevar este cu mult mai chinuitor si mai osanditor decat orice altceva, este confirmat de experienta insasi, si Sf. Ioan Gura de Aur ne marturiseste in aproape toate omiliile sale morale, care spun acelasi lucru, ca si pustnicul Dorotei în omilia sa „Despre constiinta …”

[mihailt]

Daca tot aveti acolo la respectivul link convorbirea Sfantului Marcu cu catolicii as vrea sa imi arati si mie unde ii numeste Sfantul Marcu "eretici" pe catolici sau unde numeste doctrina purgatoriului "erezie".
Linkul:
[link=http%3A%2F%2Fwww.sfaturiortodoxe.ro%2Fsufletu l-dupa-moarte%2Fsufletul-dupa-moarte-sf-marcu-starea-sufletelor-dupa-moarte.htm]

Eu am stranie impresie ca se duce o puternica activitate din partea masoneriei de invrajbire intre catolci si crestini-ortodocsi in ultima vreme.

[moro.d]

În prealabil postat de mihailt

Eu am stranie impresie ca se duce o puternica activitate din partea masoneriei de invrajbire intre catolci si crestini-ortodocsi in ultima vreme.

=)))))))))))))))))))))))))))))))))))))
m-ai facut sa rad cu lacrimi......... : ))))))))
esti comic...

[moro.d]

HOTARAREA SFANTULUI SINOD DE LA 20 NOIEMBRIE 1583

"Catre toti crestinii adevarati, madulare ale Sfintei, Universale si Apostolesti Biserici de Rasarit a lui Hristos din Constantinopol si din tot locul, har, pace si mila voua de la Atotputernicul Dumnezeu.
Din Vechea Roma au venit anumiti oameni care au invatat acolo sa gandeasca latineste. Dar cel mai rau lucru e ca inainte au fost bizantini, nascuti si crescuti prin partile noastre; dar nu numai ca si-au schimbat credinta, dar au si ridicat razboi contra Ortodoxiei si adevaratelor dogme ale Bisericii de Rasarit si s-au razvratit impotriva lui Hristos Insusi, impotriva dumnezeiestilor Apostoli si Sfintelor Sinoade ale Sfintilor Parinti care ni le-au lasat. Drept pentru care i-am taiat ca niste madulare putrede si

HOTARAM

Orisicine nu ar marturisi cu inima si cu gura ca este madular al Bisericii de Rasarit botezat ortodox si ca Sfantul Duh purcede numai de la Tatal fiintial si ipostatic, asa cum Hristos spune in Evanghelie, ci Duhul Purcede de la Tatal si de la Fiul in acelasi timp, unul ca acesta sa fie lepadat afara de Biserica si sa fie anatema.
Orisicine nu ar marturisi ca in Taina Sfintei Liturghii, laicii trebuie sa se impartaseasca odata cu cele doua sfinte parti, a Preasfantului Trup si a Preasfantului Sange, ci sa spuna ca este de ajuns a primi numai trupul pentru ca sangele este inclus, chiar daca Hristos le-a sfintit separat si le-a daruit fiecaruia din Apostoli, unul ca acesta sa fie anatema.
Orisicine ar spune ca Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taina a folosit azime si nu paine dospita, unul ca acesta sa fie departe de noi si sub anatema ca unul ce vrea sa introduca doctrina lui Apolinarie si a armenilor in Biserica lui Hristos, cu a Carui incuviintare il dam de doua ori anatemei.
Orisicine ar spune ca atunci cand mor, sufletele crestinilor care s-au pocait in aceasta viata dar nu si-au castigat mantuirea merg in Purgatoriu - care este un basm grecesc - unde focul si chinurile il purifica, si ei cred ca nu sunt chinuri vesnice - asa cum credea blestematul Origen - si dau din aceasta pricina slobozire pacatelor, pe unii ca acestia ii dam anatemei. [...]
Orisicine ar spune ca papa e capul Bisericii si nu Hristos Dumnezeu, si ca Papa are autoritatea de a trimite in Rai prin scrisorile sale, si ca poate ierta pacatele prin plata indulgentelor, unul ca acesta sa fie anatema.
Rugam pe toti binecredinciosii ortodocsi: ramaneti in credinta stramoseasca ce-ati invatat-o pana acum, in care v-ati nascut si crescut, si cand vremurile o vor cere, nu va lepdati de credinta mostenita de la Sfintii Parinti. Luati aminte la cele scrise mai inainte si credeti ca Hristos va va ajuta sa le impliniti. Fie ca umila noastra binecuvantare sa fie cu voi cu toti. Amin.

Ieremia al Constantinopolului, Silvestru al Alexandriei, Sofronie al Ierusalimului cu tot soborul episcopilor prezenti in Sfantul Sinod" [revista Biserica Ortodoxa Romana, nr. 12, Bucuresti, 1881]

http://eresulcatolic.50webs.com/pcatolicism.html